La doar douăzeci de minute de centrul Braşovului mai există foste case de vacanţă săseşti care dau impresia că timpul a stat în loc. Noi am descoperit una dintre ele, care este o sursa de inspiratie pentru gradina ta. Casa Eleonorei este înconjurată de o grădină mai mare de 1000 mp. Parcă am fi păşit într-un loc al copilăriei perfecte, o casă a bunicilor din poveşti. Casa se află în apropiere de central vechi al oraşului, pe una din cele mai abrupte zone ale Braşovului. În această zonă, saşii care locuiau în cetate îşi construiau case de vacanţă. În perioada comunistă casele din zonă au fost părăsite de către cei care emigrau în Germania, astfel încât ele şi-au găsit în timp alţi proprietari. Multe construcţii din această parte a oraşului sunt în patrimoniul naţional, dar şi german. Ele vor rămâne, peste timp, mărturie a istoriei vechi a Braşovului şi a arhitecturii medievale şi postmedievale. Doamna Eleonora face parte din Forumul German şi vrea să păstreze proprietatea aşa cum au conceput-o strămoşii ei. Glumea, spunând că toată lumea îşi doreşte o vilă, dar ea este un om căruia-i plac valorile autentice la scară mai mică. Într-un fel, am înţeles această aplecare a ei spre tradiţie. Doamna Eleonora este profesoară de pian, iar în timpul liber, pentru a se relaxa, îngrijeşte cu pasiune numeroase soiuri de plante cu flori. Pasiuni frumoase, sensibile, autentice. Drumul spre casa cu flori superbe Există două variante prin care se poate ajunge la casa doamnei Eleonora: prima, pe un drum scurt şi abrupt, iar cea de-a doua, pe şosea, care este la fel de abruptă. Pentru că era vreme frumoasă şi drumul cel scurt era accesibil, mi-a fost uşor să aleg. Urcând, am realizat că, dacă vrei să ai una din cele mai frumoase panorame ale Braşovului din propria-ţi locuinţă, trebuie să plăteşti reversul medaliei. Spun acest lucru pentru că mai toţi locuitorii zonei urcă pe jos panta necruţătoare chiar dacă e iarnă sau vară. Nu se plâng, ci spun că altfel nu concep ziua fără sportul atât de necesar care te face mai puternic peste ani. Într-adevăr, am întâlnit aici oameni care, chiar dacă nu au treabă în oraş, coboară în centru pentru a se plimba, fie că au 20 sau 80 de ani. Aşa s-au obişnuit şi le face bine. Doamna Eleonora îmi mărturisea că acest drum devine o povară doar atunci când uită să cumpere ceva din oraş şi trebuie să facă drumul de mai multe ori pe zi pentru lucruri mărunte. Altfel, e o plăcere. Ajunși acolo, primul contact cu această casă a fost neasemuit de plăcut. Am simţit că regăsim aici căsuţa din poveste. Ne aşteptam să întâlnim o bunicuţă pe prispa casei care tricotează ciorăpei pentru nepoţi, dar acest mit s-a spulberat repede. Am întâlnit în schimb o bunică modernă, foarte activă, plină de jovialitate, mândră de florile pe care le iubeşte pe toate deopotrivă. Farmecul special al begoniilor Ne-a destăinuie că, totuşi, parcă cel mai mult iubeşte begoniile, plante gingaşe, apreciate pentru varietăţile sale, deosebite prin florile colorate sau pentru foliajul spectaculos. Văzusem begonii, ştiam cum arată, dar nu ştiam că există atât de multe soiuri, aproximativ o mie. Doamna Eleonora are begonii duble, simple, pitice sau care atârnă, într-o multitudine de culori şi combinaţii de culori. Ne-a dat şi sfaturi privitoare la îngrijirea lor. Poate părea uneori simplu să ai grijă de flori, dar în realitate nu e deloc aşa. Trebuie udate zilnic, iar dacă apar Frunze ofilite trebuie curăţate imediat, altfel se pot usca. Tăiatul e foarte important, în cazul în care planta devine foarte mare şi cu multe ramificaţii. Trebuie lăsat un fir principal şi maxim două secundare, pentru că altfel planta consumă toţi nutrienţii din pământ şi nu va mai înflori. Dar cele mai importante sunt totuşi dragostea şi pasiunea, fară acestea nu vei reuşi niciodată să faci plantele să te iubească, iar ele te iubesc atunci când arată bine şi sunt frumos înflorite. Simfonie cu flori superbe Spectacolul floral din grădină e în fiecare anotimp altul: muşcate, hortensii, petunii, crizanteme sau regina-nopţii. Florile superbe sunt plantate şi organizate pe suprafaţa grădinii, astfel încât, în orice anotimp, casa să fie înconjurată de ele. Primăvara, de exemplu, tot dealul e plin de ghiocei, iar vara, de trandafiri. Iarna, când florile sau bulbii sunt duse în beci pentru a fi protejate de îngheţ, apar numeroase flori de gheaţă. De jur-împrejurul casei se află verdeaţă şi pomi fructiferi – pe lângă efectul visual care se creează, grădina este ferită de căldura sufocantă a verii. Iarna, pomii primesc o îmbrăcăminte hibernală care dă impresia că timpul se opreşte. Norocul a fost de partea noastră, pentru că am descoperit această casă cu grădină la sfârşitul verii, când begoniile doamnei Eleonora se delectau sub razele de soare şi cu muzica de pian ce venea în surdină din interiorului casei. Diversitatea cromatică a florilor creează impresia unei picture poantiliste, pensulaţiile fi ind mici, foarte concentrate şi intens colorate. Peste iarnă, florile din ghivece sunt adăpostite de ger in beciuri pană primăvara cand sunt scoase iarăşi la lumină. De jur-imprejurul scărilor s-au creat zone mai concentrate de fl ori, acestea fiind in nuanţe de roşu şi oranj. Tot pentru a demarca zona scărilor, din loc in loc sunt instalate lampadare cu incărcare solară, care pe timpul nopţii sunt atat practice, cat şi estetice. Proprietatea a fost terasată pentru a domoli panta şi pentru ca apa de pe versant să nu afecteze grădina şi construcţia. In acelaşi sens, intr-una din extremităţile proprietăţii există un şanţ de mărimea unei albii, care, in anii ploioşi, strange apele care pot inunda zona. PRODUCŢIE: MIHAELA RADU FOTO: SILVIU ENE Distribuie articolul pe: