Cine-ar fi crezut că se poate locui într-o casă de pământ veche de peste o sută de ani? Iată că artista Cristina Toma ne demontrează că este cât se poate de sănătos să locuieşti într-o casă tradițională românească. Mulţi dintre noi avem bunici sau am copilărit la ţară, dar puţini mai ţin minte cum erau construite şi amenajate casele. Majoritatea caselor au fost contaminate de intervenţii mai mult sau mai puţin fericite sau au fost înlocuite cu construcţii din prefabricate. Totuşi, în satul Boroşteni, judeţul Gorj, foarte aproape de Tismana, se află o oază de verdeaţă, care ascunde printre flori o casă ţărănească de la mijlocul secolului XIX. Această casă tradițională românească aparţine familiei Toma, un cuplu tânăr de artişti. Împrejurimile satului sunt extraordinare, uliţa este flancată de vişini şi cireşi iar livezile sunt pline de nuci şi castani comestibili. Localitatea este înconjurată de dealuri şi râuri cu cascade şi se află la 5 km de Hobiţa, satul lui Brâncuşi. Aceste meleaguri au fost şi sunt sursa de inspiraţie a multor artişti. Astfel, Cristina Toma îşi petrece o mare parte din vară prin aceste locuri, în casa de la ţară o veritabilă casă tradițională românească. Citeste si: Proiecte de case traditionale romanesti Casa a fost contruită de stră-străbunicii Cristinei, în a doua jumătate a secolului XIX, şi avea două încăperi (bucătăria şi o cameră). În anii ‘30 a fost adăugată o altă încăpere. Fundaţia este din piatră, pe jos este turnat un strat de pământ, zidurile sunt din cărămidă de pământ, iar acoperişul acoperit cu şindrilă. Prispa are balustrade din lemn sculptat şi are pe jos duşumea şi pământ. Vara, aici este locul ideal pentru dejunurile în familie, dar şi pentru relaxare. Chiar dacă locuinţa şi-a păstrat forma originală, este cât se poate de funcţională. Cei doi tineri n-au mai intervenit în arhitectura casei, doar au redecorat-o cu mobilier din lemn nou, păstrând însă linia tradiţională pe care meşterul satului o mai foloseşte încă. Uşile şi ferestrele sunt originale, de asemenea lădoiul şi covoarele ţărăneşti; doar masa, scaunele şi dulapul din bucătărie au fost făcute manual de meşterul local. Poarta de la intrare este din lemn sculptat cu motive tradiţionale iar fântâna din curte este zidită cu piatră de râu. Citeste si: Casa de lemn la cheie Obiectele de decor au şi ele încărcătură emoţională – sunt păstrate din mamă în fiică. Ferestrele sunt îmbogăţite cu marame din borangic, pe jos sunt preşuri ţesute manual la război, iar patul, cu saltea din paie, e acoperit cu o cuvertură cu motive tradiţionale gorjene. Scaunele au spătarul sculptat într-o formă specifică zonei. Pereţii şi cuptorul sunt vopsiţi cu var alb, ceea ce dă o luminozitate aparte locuinţei. Uşile sunt foarte mici, trebuie să te apleci când intri, fapt ce are dublă semnificaţie: una practică – se conservă căldura pe timp de iarnă – şi una de respect – plecăciunea la intrarea în casă te obligă să saluţi gazda. Chiar dacă mobilierul este parţial nou, păstrează totuşi linia tradiţională; doar frigiderul şi aragazul sunt „intruşii casei”, dar astfel casa este funcţională în toate anotimpurile. Citeste si: Bucătărie rustică într-un open space O astfel de locuinţă, o casă tradițională românească, construită din elemente 100% naturale, este extreme de sănătoasă. Cuptorul cu lemne nu este poluant şi emană un miros extrem de plăcut. Aceste contrucţii sunt pe cale de dispariţie şi ar trebui protejate. Exemplul familiei Toma trebuie urmat, iar dacă mai avem pe cineva la ţară, merită să-l încurajăm să-şi păstreze intacte valorile rurale şi sa pună în valoare casă tradițională românească. Mai multe fotografii poti vedea aici Productie: Mihaela Vezentan Foto: Dan Vezentan Distribuie articolul pe: