Corina Maria David Corina Maria David, loc. Măneciu Ungureni, jud Prahova Dragă redacţie, Vă prezint ultima mea realizare, o ie tradiţională lucrată în amintirea bunicii mele dragi! Am avut marele noroc să mă nasc într-o familie unde femeile puneau mare preţ pe lucrul manual făcut chiar de ele. Astfel, mama este mare iubitoare a croşetei şi a lucrat de-a lungul timpului zeci de milieuri cu diverse motive, cu care şi acum îşi înfrumuseţează căminul. Bunica din partea tatălui a lucrat la rândul ei pentru ea, dar şi pentru aproape întreg satul tot ce se putea cu ajutorul andrelelor: pulovăre, veste, ciorapi, fulare, fuste care mai de care mai deosebite. Bunica din partea mamei a iubit acul. Din mâinile ei dibace au ieşit carpete care odinioară se purtau pe pereţi, draperii, milieuri, ştergare, feţe de masă mari, dar şi nişte ii superbe. Toate acestea ne încântă încă privirea, nouă, nepoatelor şi fetelor ei; sunt lucruri pe care le-a lăsat în urmă şi pe care le preţuim parcă şi mai mult de când ea nu mai este printre noi. Ei bine, de la toate am furat arta meşteşugurilor făcute de ele, simţindu-mă datoare să le duc mai departe. Dintre toate aceste îndeletniciri, în vara aceasta, am fost cu gândul la cea din urmă bunică, cea de-a doua mamă pe care am iubit-o enorm şi în memoria căreia am vrut să fac ceva deosebit: am vrut să aştern măcar un model cules de ea de-a lungul timpului pe o ie. Ea a lucrat şi ii, dar din păcate nu a rămas niciuna pe care să o văd, toate fiind făcute la comandă sau vândute. Astfel am pornit la drum cu modelele ei şi multă ambiţie! Am răscolit internetul, am studiat iile din magazine, chiar fotografiam pe furiş persoanele care purtau ii, iar acasă analizam pozele. Primul pas făcut după o cercetare amănunţită: am cumpărat 1,5 m pânză topită, bobine din bumbac maron şi galben (am mai luat 3 culori în plus, să fi e), un ac micuţ, dar cu gămălie mai mare, un ac mai mic pentru găurele, o papiotă cu aţă albă şi dacă s-ar fi vândut şi răbdare, aş fi luat câţiva metri sau kilograme! Dar am mai găsit ceva rezerve în sufletul meu, pe care le-am folosit cu mare drag. Continuarea aici. Distribuie articolul pe: