Afinul, aurul mov

Afinul este unul din arbustii fructiferi care creste spontan in Romania, dar numai in anumite regiuni pentru ca are nevoie de conditii climatice speciale. Afinul creste in zonele montane si premontana, in climat rece si neaparat umed. Afinul creste foarte bine, spontan in zonele in panta lina, cu teren calcaros si sarac, mai ales pe versantii estici, vestici, in zonle ferite de curenti de aer rece.

Citeste si: Plantarea bulbilor toamna

Practic creste in orice locuri, dar daca conditiile de mediu nu sunt cat de cat satisfacute fie nu infloreste, fie nu rodeste sau daca rodeste face fructe putine si mici. Exista hibrizi de afini care se adapteaza usor, asa ca daca locuiesti la altitudini mai mari de 500 de metri este pacat sa nu incerci sa cresti afinul la tine in curte (daca ai). Nu poti planta un singur pui de afin, ci cel putin un grup de 4-5 exemplare pentru a se putea realiza polenizarea reciproca. Afinul prefera locurile partial umbrite, dar are nevoie de soare cel putin cateva ore pe zi mai ales in perioada fructificarii.

Citeste si: Plantarea arbustilor fructiferi toamna

Afinul se planteaz toamna, dupa ce cade frunza copacilor sau primavara dupa dezghet, dar inainte ca pomii sa intre in vegetatie. Solul trebuie fertilizat inainte de plantare si refertilizat la fiecare doi ani, dupa tiparul clasic al arbustilor si pomilor fructiferi. Formula ideala inseamna gunoi de grajd si ingrasaminte minerale (anual). Pregatirea terenului si fertilizarea de baza se realizeaza similar altor specii de arbusti, arbusti precum coacazul, zmeurul, capsunul si nu numai. Plantarea se face in gropi cu diametrul de 30 centimetri si este bine ca la mocirlire sa se adauge o parte turba acida sa rumegus. Afinul are nevoie de un sol foarte bine drenat si acid, cu un pH ideal de 4-6.

Citeste si: Aronia, arbustul minune

Pentru plantare alege arbusti de 2-3 ani cu o inaltime de 30-50 centimetri. Cele mai bune soiuri sunt cele care provin sau sunt altoite cu afinul gigant din America, pentru ca are o mare putere de adaptare si productii mari si constante. Puii de afin se planteaza la distanta de 2-3 metri unul de altul. Inainte de plantare se scurteaza ramurile, se inlatura eventualii muguri de rod si se fasoneaza radacinile. Plantarea se face mai adanc cu un lat de palma decat adancimea la care a crescut in pepiniere, neaparat dupa mocirlire.

Afinul trebuie tuns spre sfarsitul iernii si/sau la inceputul primaverii, iar ramurile moarte sau lezate trebuie inlaturate de fiecare data cand sunt sesizate. La plantare se vor tunde crengile subtiri si fiecare lastar la doar trei muguri vegetativi deasupra solului, astfel se va crea un echilibru mai bun intre sistemul radicular si coroana plantei. In primul an de la plantarea definitiva se vor inlatura toti mugurii de rod pentru a-i permite plantei sa isi dezvolte sistemul radicular, devenind astfel mai viguroasa.

Citeste si: Catina de gradina

In al doilea an de la plantare se vor elimina cel putin jumatate din mugurii de rod ai afinului, iar pe ramurile viguroase se vor lasa o parte din flori sa produca fructe.

Citeste si: Plantarea zmeurei de toamna

Udarea se face atunci cand solul se usuca la suprafata, dar trebuie avut grija sa nu balteasca apa. Afinul face parte din categorie arbustilor fructiferi care sunt foarte sensibili la burieni asa ca trebuie neaparat protejati. Cea mai buna solutie este mocirlirea cu paie, intre arbusti, ceea ce blogheaza posibilitatea de dezvoltare a burienilor.

Sursa foto: freedigitalphotos.net/