În România, calitatea apei potabile din sistemul public este reglementată prin legea 458/2002, care impune că apa să fie lipsită de paraziți, microorganisme sau substanțe care pot dăuna sănătății în concentrație mare. Există mai multe tehnologii pentru filtrarea apei, și le vom prezenta pe scurt pe cele mai des întâlnite și în același timp cele mai eficiente. Cărbune/cărbune activat/cărbune în bloc. În cazul cărbunelui sau cărbunelui activat aceștia intră în reacție cu apa și elimină contaminanții. Eficiența acestui tip de filtru variază foarte mult, deoarece unele doar elimină clorul și îmbunătățesc mirosul și gustul apei, dar nu și poluanți precum ar fi arseniu, fluoride, nitrați, perclorați și crom hexavalent. Diferența dintre filtrele cu cărbune simplu sau activat și cele cu cărbune în bloc este că eficiența este proporțională cu suprafața cărbunelui. Citeste si: Analiza apei potabile. Ce pret are si unde se face Prin deionizare, unele filtre elimină substanțele sub formă de ioni în apă, spre exemplu sărurile și alte molecule încărcate electric, dar nu și materialele poluante neionizate, cum ar fi compușii organici volatili, trihalometanele și nici microorganismele. Există filtre ce funcționează pe principiul distilării, iar acestea elimină bacterii, chimicale cu temperatură de fierbere mai ridicată decât a apei și mineralele, dar clorinele, trihalometanele sau substanțele volatile rămân în apa de băut. Filtrele care funcționează pe bază de schimb de ioni conțin o rășină naturală, peste care apa trece, iar astfel ionii nedoriți sunt înlocuiți cu unii dezirabili; rășina trebuie încărcată cu ioni de schimb periodic. Filtrele mecanice au același principiu de funcționare ca și cele ceramice, cu mici orificii care rețin mâlul, rugina, sedimente dar nu rețin microorganismele și contaminanții chimici. Citeste si: Instalaţiile – în ordinea montării lor Ozonul nu este deloc eficient în eliminarea substanelor chimice din apă, ci doar pentru a omorî bacteriile și microorganismele. Cel mai adesea filtrul cu ozon se folosește în combinație cu alt tip de filtru, pentru ca ansamblul să ofere rezultate mai bune. Osmoza inversă este un proces prin care apa este forțată să treacă printr-o membrană în care rămân particulele și moleculele mai mari decât cele de apă. Acest procedeu poate îndepărta un număr mare de substanțe pe care filtrul de cărbune nu le reține, și din acest motiv ele sunt folosite împreună în construcția filtrelor. Diferențele între aparate de același fel constau în calitatea cartușului de cărbune și a membranei de osmoză. Aceste filtre consumă cu de până la 20 de ori mai multă apă decât cea eliberată, pierderile sunt mari, dar totuși fiind cel mai eficient tip de filtru, în combinație cu cel de cărbune, se recomandă pentru apa de băut și de gătit. Pe piață se pot găsi și filtre cu lumină ultravioletă, dar acestea elimină doar microorganismele și bacteriile, nu și substanțele chimice. Citeste si: Renovare în baie. Lecţie despre chituri şi adezivi Pe lângă tehnologia de funcționare, un alt criteriu în alegerea unui filtru pentru apă potabilă este modul în care este construit, astfel încât avem filtre tip cană, filtre cu montaj pe robinet, și filtre pe/sub tejghea. În funcțiile de nevoile fiecărei familii și de posibilitățile de spațiu din fiecare locuință, alegerea este personalizată. Este bine de știut că certificările dispozitivului pot reprezenta o garanție că tehnologiile înglobate într-un filtru de apă sunt eficiente, dar depinde foarte mult de certificare și trebuie să fiți atenți: unele certificări doar precizează că filtrul schimbă gustul apei, nu că elimină anumite substanțe. În contextul unui mediu din ce în ce mai poluat, în care apa de la robinet nu mai este bună nici pentru băut și nici măcar pentru gătit sau baie (în cazul copiilor în special, care absorb foarte ușor clorul prin piele), folosirea unui filtru de apă devine o nevoie imperioasă. Echipa Casa si Gradina.ro Sursa foto: freedigitalphotos.net/ Distribuie articolul pe: