Feriga se simte bine iarna în locuri mai puțin luminate

Feriga se simte bine iarna în locuri mai puțin luminate

| | Monica
Distribuie articolul pe:

Afla câteva sfaturi despre felul în care îngrijesc eu 3 plante pe timp de iarnă: ficus, ferigă și papirus. Regula de aur este ca feriga se simte bine in locuri mai putin luminate.

În comparație cu alte zone ale țării, la noi, in sud-vest, toamna e mai lungă, iernile sunt mai blânde iar primăvara vine mai devreme. Așa că noi suntem oarecum favorizați, dar și florile noastre. În rândurile următoare vorbim despre ficus, ferigă, papirus.

Ficusul benjamina este un arbust cu o creștere rapidă pe timpul verii, dar cu o creștere mult mai lentă în sezonul rece. Frunzele sunt foarte multe ca număr și de un verde intens și lucioase. Pe timpul iernii Ficusul benjamina are nevoie de multă lumină, cel puțin 15 grade Celsius, iar apă i se dă doar atunci când pământul este puțin uscat la suprafață.

În cazul în care planta nu are lumină suficientă, crengile se alungesc, iar frunzele cresc foarte rare. Nu-i plac variațiile bruște de temperatură care duc la căderea masivă a frunzelor. Iubește apa multă, dar numai pe timpul verii, iarna îl udăm la nevoie și cu apă la temperatura camerei. Pulverizarea și ștergerea frunzelor cu apă este o lucrare necesară la aceste specii și vara și iarna.

În mediul închis din camere dacă ficusul nu are lumină și o temperatură potrivită, dacă mai este și udat în exces sau dimpotrivă se lasă neudat, frunzele plantei se înnegresc, se usucă și cad.

Primăvara se pot face tăieri de formare a coroanei, iar butașii rămași se pot pune la înrădăcinat pentru înmulțirea plantei. Deoarece planta conține latex, butașii fasonați se țin în apă călduță 15-20 de minute, după care se lasă la aer să se usuce, după aceea latexul se îndepărtează și butașii se pot pune la înrădăcinat într-un amestec de pământ de grădină + pământ de frunze + mraniță și nisip.

Tot primăvara se face transplantarea plantei în vas mai mare și în pământ proaspăt, sau se înlocuiește doar o parte din pământul de la suprafața ghiveciului. Îngrășăminte se pun doar primăvara la aproximativ 3 săptămâni după transplantare și vara cel puțin o dată pe lună.
Dușmanii care atacă ficusul benjamina sunt păduchele lânos și păianjenul roșu. Acești dăunători se dezvoltă mult în spațiile închise din încăperi unde aerul e prea cald și uscat.

De aceea planta are nevoie de stropiri cu apă pe frunze aproape zilnic și stropiri cu Sinoratox 25 în concentrație de 0,15-0,20% preventiv sau dacă observați că deja există dăunătorii, faceți stropiri repetate până la distrugerea lor.

Feriga. Există multe soiuri, sunt plante ornamentale prin frunze care cresc și se dezvoltă frumos în locurile cu atmosferă caldă și umedă.
Se spune că acolo unde cresc ferigi este un loc sănătos și pentru om. Feriga nu suportă aerul prea uscat și fumul de țigară. Iarna feriga se simte bine în locuri mai puțin luminate din încăpere, cu o temperatură de 8-10 grade Celsius și se udă mai rar, pentru că are pe timpul iernii nevoie de un repaus ușor. Dacă din întâmplare ați uitat să udați feriga mai mult timp și pământul s-a uscat foarte tare, atunci cea mai bună soluție de a satura pământul din ghiveci de apă este aceea de a cufunda vasul în alt vas cu apă și unde se lasă până ce pământul se îmbibă bine.

Pulverizarea plantei cu apă pe frunze este la fel de importantă ca și udarea. Iarna feriga se udă cu apă la temperatura camerei și mai rar. Dacă are un exces de apă sau a fost udată cu apă prea rece frunzele devin maro și apoi se usucă.

Dacă feriga este așezată în loc cu lumină prea multă și căldură, frunzele se îngălbenesc. Înmulțirea ferigilor se face în funcție de specie. Unele se înmulțesc prin divizarea tufei, altele prin despărțirea rizomilor, iar alte specii prin separarea mugurilor bulbilor.

Transplantarea ferigilor în alt vas mai mare se face doar primăvara și cu mare grijă pentru a nu rupe rădăcinile care sunt foarte subțiri.
De îngrășământ au nevoie o dată pe lună pe timpul verii și se pune în concentrație mai mică.

Cyperus – papirus. Cyperus alternifolius este cea de-a treia plantă despre care trebuie sa spunem cate ceva.
Planta se prezintă ca o tufă alcătuită din multe tulpini, unele mai înalte, de până la 1 m, altele mai mici și altele și mai scunde. Frunzele cresc în vârful tulpinilor, sunt subțiri, de culoare verde închis și au forma unor spițe de umbrelă. Florile cresc printre frunze, sunt mici și nu prezintă interes ornamental.

Papirusul vegetează continuu fără repaus în timpul iernii. Are nevoie de o temperatură de cel puțin 12-15 grade Celsius și pământul din ghiveci să fie permanent umed. Nu suportă seceta nici vara, nici iarna. Pe frunze se stropește zilnic, altfel frunzele se usucă la vârfuri. Iarna are nevoie de lumină, căldură și aer cât mai umed.

În fiecare primăvară, papirusul se mută în alt vas mai mare, într-un pământ proaspăt compus din pământ de frunze + pământ de grădină + mraniță și nisip. Ca planta să crească frumos și bogat, are nevoie de îngrășământ o dată pe lună, pe timpul verii.

Înmulțirea papirusului este foarte ușoară. Se taie o tijă de 4-5 cm, frunzele se scurtează până la 5 cm și se pun cu vârful în jos într-un borcan cu apă. În câteva săptămâni apar rădăcinile și apoi lăstarii noi. În ghivece se mută când lăstarii au 3-4 frunzulițe noi.

Primăvara se poate tăia planta de papirus de la suprafața vasului, iar întreaga plantă se va regenera mult mai frumos.

Citeste si:

sursa foto: pixabay.com

Distribuie articolul pe: