Corfu înseamnă soare, o mare în mii de nuanțe, nenumărate plaje pe toate gusturile și priveliști uimitoare. Un sejur aici va fi cu siguranță de neuitat! Foto: Cristina Stoica Corfu se numește în limba greacă Kerkyra. Una dintre explicațiile etimologiei numelui se bazează pe legenda care povestește că Poseidon, zeul mării, s-a îndrăgostit de nimfa Korkyra, a răpit-o și a dus-o în insula din Marea Ionică ce îi poartă numele, dar în dialectul ionic a început să fie pronunțată Kerkyra. Homer descrie în Odiseea una dintre cele mai frumoase scene ale literaturii universale, imaginând întâlnirea dintre Odiseu, naufragiat pe insula Scheria – actuală Corfu – și Nausicaa, fiica regelui feacilor. Corfu a reprezentat de-a lungul istoriei o atracție magică pentru multe popoare și civilizații, care s-au bătut pentru cucerirea ei. Cea mai importantă influență au exercitat-o venețienii, care au stăpânit insula mai mult de 400 de ani. Venețienii au construit fortificații împotriva atacurilor turcilor, care nu au reușit să cucerească niciodată insula. Repere turistice pentru un sejur în Corfu Fortăreața veche și cea nouă din Corfu Town, obiective ce nu trebuie ratate, sunt mărturii ale arhitecturii venețiene. (De altfel, întregul oraș este un melanj plin de farmec între stilurile venețian, britanic și francez, ce îi conferă un aer cosmopolit. Arcadele clădirilor, care facilitează circulația pietonilor și îi protejează de vremea rea, bisericile cu turnurile clopotnițelor extrem de înalte, piațetele cu fântâni arteziene, cafenelele și restaurantele cochete dau un farmec aparte orașului.) Palatul Achilleion, bijuteria culturală a insulei – construit de împărăteasa Sisi în satul Gastouri, în perioada 1889-1891. Pe terasă se află cele nouă muze ale mitologiei grecești. Stațiunea Paleokastritsa – se spune despre ea că este cea mai frumoasă stațiune. Este celebră prin peisajul stâncos, cele șase plaje cu nisip și apele ei turcoaz, dar destul de reci. Poți închiria o barcă pentru a vizita grotele albastre. Articol adaptat din revista Casa lux – august 2014 Autor: Cristina Stoica Distribuie articolul pe: