Inmultirea plantelor. Strategii si abordari

Inmultirea plantelor. Strategii si abordari

August-septembrie este perioada ideală pentru înmulțirea plantelor. Strategia este simplă, dar variază de la un gen de plantă la altul. Sunt mai multe tehnici de înmulțire a plantelor, iar unele dintre ele se pot înmulții prin mai multe metode.

înmulțirea plantelor

Înmulțirea plantelor prin semințe. Semințele trebuie să fie de calitate, să fie obținute de la soiuri bune, să aibă putere mare de încolțire, să fie curate, fără a fi amestecate cu semințe de buruieni, să fie pline și grele și niciodată mai vechi de doi ani. Plantele perene se autoânsămânțează, mai ales cele cu flori, altele trebuie semănate în răsadnițe, undeva la inceputul lunii februarie și uletrior plăntuțele transplantate în grădină. De la plantele din gradina ta, sau din gradinile prietenilor poți recolta în septemebrie semintele plantelor frumose care își plac. În funcție de planta sunt suficiente 10-20 de semințe, pentru semințele mari și 50-100 pentru semințele mici.

Trebuie să te documentezi despre modul de înmulțire al fiecărei plante prin semințe și de momentul optim al semănării. Semințele unde indicațiile sunt de plantare în răsadniță se pot semăna direct în grădină dar cu trei-patru săptămâni mai târziu, decât momentul recomandat pentru semănare.

Înmulțirea plantelor se face și prin bulbi, bulbili sau tuberculi. Se mai folosește tehnica de înmulțire prin rizomi sau înmulțirea prin despărțire de tufe (la tarhon și leuștean). Această din urmă tehnică se folosește foarte bine pentru plantele cu vârsta mai mare de un an, primăvara, înainte de înmugurire. Planta este complet scoasă din pământ. Se sapă cu atenție de jur împrejurul ei la o lățime egală cu domensiunea tufei plus încă 20 de centimetri. Planta se scoate complet, iar rădăcinile se desfac cu mana. Planta se replantează imediat, la exact aceiași adâncime, iar solul se taseasză bine si se udă, dar cu moderație. Despărțirea tufei se face numai după ce solul este bine dezghețat și riscul temeperaturilor negative este foarte redus.

Înmulțirea prin butaș este una dintre cele mai bune tehnici pentru înmulțirea arbuștilor și se poate face fie toamna – cel mai bine – fie primăvara – cu șanse de reușită mai mici. Prin butăși se înmulțește coacazul, afinul, gutuiul, unele tipuri de portaltoi la măr și vită de vie.

Butașul variază de la plantă la plantă, dar de regulă, toamna se poate pune direct în locul definitiv, cel mai bine la finele lui septembrie. Se taie o ramură lemnoasă, cu frunze, dar tânără, cu un cuțit bine ascuțit și curat. Crestătura este oblică și se face sub un nod. Butașul se curăță de toate frunzele, mai puțin cele din vârf și se pune în pământ la 6-12 centimetri adâncime. Solul trebuie să fie compatibil cu nevoile plantei care a fost butășite, se tasează bine solul și se udă câteva zile cu cantități medii de apă. Se protejează butașul cu un borcan sau cu o stică de plastic. Butașul se aerisește de câteva ori, iar la mijlocul lui noiembrie se mușuroiește bine și se protejează cu frunze sau rumeguș.

Marcotajul se aplică la agriș, nuc, alun, cireș, gutui, unii portaltoi la măr, vită de vie.

Prin drajoni (lăstari din rădăcini) se înmulțesc zmeurul, murul și unele soiuri de prun și vișin, iar prin stoloni (lăstari târâtori) căpșunul.

La plantele floricole înmulțirea prezintă o gamă foarte variată de căi de înmulțire prin butăși de tulpină, butăși de rădăcină, butăși de frunză înrădăcinați, prin rizomi (foarte simplu și ușor la stânjenei), prin despărțirea tufei.

Mai trebuie spus că prin butășire se obține plante identice cu cele mama, iar prin semințe plante noi.

 

Distribuie articolul pe: