Există o mulţime de motive pentru a recicla resturile vegetale: e un mod de a scăpa de gunoiul din grădină, de a îmbunătăţi solul, de a proteja plantele, e gratis şi, nu în ultimul rând, e ecologic – o metodă bună de a obţine legume şi fructe sănătoase chiar din grădina ta! Resturile vegetale transformate în compost îmbunătățesc solul, iar microorganismele pe care le conţin adaugă cantităţi de nitrogen, potasiu şi fosfor, astfel încât nu mai este nevoie de utilizarea îngrăşămintelor chimice. Nu în ultimul rând, prin reciclarea lor vei contribui la reducerea cantităţii de deşeuri. Resturile vegetale se transformă în compost. Dar cum anume? În natură, humusul (acel tip de sol uşor, afânat şi bogat în substanţe nutritive, care poate fi găsit în pădure) apare prin descompunerea lentă a substanţelor organice. Producerea compostului este un procedeu similar, doar că mult mai rapid. Unele resturi conțin carbon, altele nitrogen. Cum trebuie combinate? Pentru obținerea compostului aproape orice material biodegradabil este bun. Unele dintre ele sunt bogate în carbon (precum frunzele uscate, paiele, rumeguşul şi coaja de copac), altele în nitrogen (materialele verzi precum iarba sau resturile vegetale din bucătărie). Proporţiile de carbon şi nitrogen prezente în compost vor influenţa viteza de descompunere. Proporţia optimă este de 25 părţi de material bogat în carbon la o parte material bogat în nitrogen. Prea mult carbon va face ca grămada să se descompună încet, în timp ce prea mult nitrogen va cauza un miros neplăcut. Citește și Pomi fructiferi obținuți din semințe. Aluni și nuci Resturile vegetale pot proveni atât din grădină, cât și din bucătărie. Ce poți folosi? Din bucătărie: resturi de fructe, de legume, pliculeţe de ceai, zaţ de cafea, cenuşă de lemn. Deși nu sunt vegetale, în compost pot fi amestecate și coji de ouă pisate. Din grădină: plante ofilite, ace de conifere, iarbă tăiată, paie şi fân, rumeguş şi aşchii de lemn, scoarţă măcinată. De asemenea, deși nu sunt resturi vegetale, gunoiul animalier (provenit numai de la animalele erbivore!) contribuie la îmbogățirea compostului cu substanțe nutritive.. Gunoiul animal nu trebuie folosit niciodată direct în strat, deoarece este acid şi arde rădăcinile sensibile. Atenţie! Este de preferat să nu adaugi plante bolnave, iar buruienele trebuie curăţate bine de seminţe, pentru că atât bolile, cât şi unele seminţe de buruieni supravieţuiesc procesului de descompunere şi vor ajunge din nou în grădina ta. Ce loc este bun pentru a transforma resturile vegetale în compost? Resturile organice se vor descompune oricum, însă un loc bun poate grăbi procesul. Alege un loc fără denivelări, bine drenat şi însorit, iar dacă vrei să foloseşti şi resturile de la bucătărie, unul cât mai aproape de casă. Dacă nu ţii foarte mult la aspect, poţi forma o grămadă de resturi direct pe sol. Altfel, poţi opta pentru ţarcuri din lemn sau recipiente pe care le poţi face chiar tu sau pe care le poţi cumpăra din raioanele de grădinărit ale magazinelor mari. Citește și 3 idei simpatice de amenajare a grădinii Articol adaptat din revista Casa și grădina * Foto: © Andrew Dunn, www.andrewdunnphoto.com Distribuie articolul pe: