Am citit cu plăcere articolul doamnei Constanța Drăgulescu din com. Pietrari, jud. Vâlcea (pag. 14-15 din Practic-Idei nr. 2/2009) și mi-a atras atenția problema pe care o are cu arbuștii de citrice, cei trei portocali aduși din Spania și cultivați la ghiveci, cărora le-au căzut frunzele și vă spun cum poate fi evitat acest neajuns. Pentru că am de mulți ani arbuști de citrice: lămâi, portocal, grepfrut, anul trecut am cumpărat și calamondin, am putut să-mi dau seama că aceste plante iernează foarte bine și economic la rece, într-o cameră neîncălzită, udate doar când afară era mai cald, foarte rar, foarte puțin, cu apă călduță. Lumina pătrunde prin perdea și este de multe ori difuză și din cauza vremii mohorâte de afară, deci nu au o lumină intensă. Nu am făcut trecerea de afară toamna brusc, ci am lăsat arbuștii până toamna târziu să se obișnuiască treptat cu răcoarea nopții și să-i mai mângâie la amiază soarele. Căderea frunzelor și a fructelor este cauzată de schimbările bruște de temperatură, de umiditate, de lumină, după transferul plantelor de afară într-un spațiu protejat pentru iernat. Și eu am avut rezerve la început tot verificam plantele și am fost uimită să constat că arată bine și că nu le afectează temperaturi joase. Mai mult decât atât, am scăpat de dăunătorii foarte greu de distrus – de păduchii țestoși – pentru că plantele rezistă foarte bine fără apă. Am învelit doar ghivecele cu pături, ca să le izoleze puțin de frigul din cameră. În alți ani făceam foc și atunci trebuia să ud plantele mai mult și brusc apăreau păduchii țestoși pe care încercam să-i înlătur cu un tampon de vată înmuiat în apă cu săpun, operație destul de migăloasă și greu de făcut și din cauza țepilor de pe crengi. Insecticidele cu care trebuie să stropești sunt toxice și e necesar să deschizi geamul sau să scoți pomii afară în curte și pe balcon. Cel mai bun rezultat l-am obținut când am stropit cu Calypso (insecticid sistemic). Probabil dăunătorii devin rezistenți dacă aplici numai un fel de insecticid (Decis). Coloniile de păduchi țestoși care atacă ramurile și fruzele tinere produc un clei numit „rouă de miere“ care favorizează apariția unei ciuperci cu miceliu negru numit fumagină ce atrage și furnicile. Apariția lor vara este un semn că planta are păduchi țestoși și trebuie să iei imediat măsuri de stropire cu insecticid, după ce ai verificat frunzele și ai observat că au acești dăunători. În spațiu deschis, plantele se stropesc ușor, altfel acești dăunători cuprind ramuri întregi în frunze și trebuie să înlături din crenguțe pentru a stopa extinderea la restul pomului. Am citit cu plăcere articolul doamnei Constanța Drăgulescu din com. Pietrari, jud. Vâlcea (pag. 14-15 din Practic-Idei nr. 2/2009) și mi-a atras atenția problema pe care o are cu arbuștii de citrice, cei trei portocali aduși din Spania și cultivați la ghiveci, cărora le-au căzut frunzele și vă spun cum poate fi evitat acest neajuns. Citește și prima parte a articolului să afli cum poți scăpa de cei mai înverșunați dușmani ai arbuștilor de citrice! La fel am procedat și cu restul plantelor aflate în semirepaus: leandri, abutiloni, crini africani, fuchsii, mușcate drepte. Le-am ținut în spații reci. Toate au trecut cu bine de perioada foarte geroasă din ianuarie când temperaturile au coborât la noi noaptea la -20 grade Celsius, fără să le fac foc în cameră. Abutilonii din care am mai multe culori: alb, galben, portocaliu, roz, mov, roșu și bicolor sunt mai sensibili la lipsa apei. Când li se pleoștesc frunzele, le ud puțin solul. Încercați și voi, dragi cititori, și veți vedea că plantele vor trece mai bine peste perioada de iarnă decât dacă le înghesuim în spații încălzite și le udăm excesiv. Unele persoane m-au sunat și s-au plâns că deși țin plantele la căldură nu le merge bine, le cad frunzele și multe s-au uscat, deși le-am atenționat că plantele iernează „la rece“. Rețineți despre citrice: În condiții de apartament lămâiul intră pe rod la 3-4 ani și trăiește 30-40 de ani, dacă primește îngrijiri adecvate. De obicei, în cursul anului lămâiul nu crește continuu, are o perioadă de vegetație intensă și una latentă. Când temperatura mediului ambiant scade sub 10 grade Celsius planta intră în repaus. Legarea fructelor se face prin autopolenizare sau polenizare cu ajutorul insectelor, majoritatea soiurilor fiind autofertile, adică florile se fecundează cu polen propriu. La unele soiuri de citrice fructele leagă și fără polenizare: portocal, mandarin, grepfrut. Lămâiul iernează la rece, la 4-7 grade Celsius sau la cald la 12-16 grade Celsius. La temperaturi peste 18-20 grade Celsius înflorește intens, dar florile sunt incomplete și sterile și fructele vor cădea în masă. Camerele se aerisesc zilnic, fără coborâri bruște de temperatură. Udarea se face de 2-3 ori pe săptămână cu apă mai călduță decât temperatura camerei pentru a nu răci pământul, lucru care duce la căderea frunzelor și a fructelor. Lumina necesară i se asigură prin așezarea în fața geamului; dacă nu are lumină suficientă, este bine ca iernarea să se facă în camere reci cu lumină difuză. O felicit pe doamna Tabita Bădoi că a mutat căpșunii urcători în grădină – unde solul nu se usucă atât de repede ca la ghiveci și pe domnul Gabriel Dumitru pentru că a asigurat o umiditate atmosferică și a solului în seră sau solar pentru căpșuni și astfel au obținut o recoltă pe măsura așteptărilor. Felicitări celor care împărtășesc din experiența lor să-i ajute și pe alții să cultive plante și arbuști fructiferi. Iată și o plantă mai specială: citrofortunella. Citrofortunella microcorpa (calamondina) este o plantă viguroasă, cu frunziș des, lucios, de un verde strălucitor, cu flori albe ce apar primăvara și vara și spini mici pe alocuri. Fructele sunt portocalii, mici, sferice, acre. Planta e robustă și rezistentă la frig, dar trebuie ferită de îngheț, așa că mai bine se dezvoltă în ghivece ținute la soare ori semiumbră. Această plantă este obținută prin încrucișarea mandarinului cu kumquat. Se înmulțește primăvara și vara. Dorina Condrat, Mediaș, jud. Sibiu Distribuie articolul pe: