Izolarea termică a locuinței

Prețul gazelor naturale, al lemnelor și al energiei electrice crește an de an, așa că se impune izolarea termică a locuințelor. Pentru aceasta ai la dispoziție mai multe variante, fiecare cu avantajele ei.

Cu toții ne facem griji când vine iarna și facturile la întreținere ajung la un nivel greu de acceptat, în condițiile în care veniturile rămân aceleași. Pentru a reduce aceste costuri, izolează termic locuința cu materiale de calitate, chiar dacă investiția este mare. Ia în calcul atât placarea pereților, cât și schimbarea ușilor și ferestrelor cu unele moderne, care nu permit pierderea căldurii. Pentru îmbunătățirea calității zidăriei ai multe opțiuni.

Tot ce trebuie sa stii despre izolarea termica a locuintei tale. Cum poti reduce semnificativ costurile cu facturile

Unde placăm

Dacă te întrebi cum este mai avantajos să izolezi casa, la exterior sau la interior, să știi că argumentele sunt net în favoarea primei variante. Avantajul aplicării materialelor la exterior sunt: deplasarea așa-numitului punct de rouă, de condens adică, spre exterior, faptul că zidurile vor ceda, respectiv prelua căldura mediului mai greu și că se reduce semnificativ riscul apariției condensului pe la colțurile încăperilor, adică în dreptul plăcilor dintre etaje sau în dreptul stâlpilor de rezistență. Un alt motiv este că mărimea spațiului din incintă nu se va micșora și nu vei fi nevoit să renovezi pe dinăuntru întreaga casă, doar pentru că în fiecare cameră va fi de refăcut câte un perete. Se izolează pe interior, de obicei,  mai mult podurile.

ATENȚIE După izolarea termică a locuinței se reduc costurile de încălzire cu până la 25-30%.

Polistiren

Polistirenul se poate aplica atât pe pereții netencuiți, cât şi pe cei cu tencuială, doar să fie drepți, să nu existe mari diferențe de nivel; îndepărtează eventualul exces de mortar dintre elementele zidăriei. Suprafața trebuie să fie uscată, curată, rezistentă, așa că dacă tencuiala nu este în stare bună şi s-a desprins pe alocuri, ori vopseaua se cojește, curăță bine peretele de straturile coşcovite și nivelează. 

Atenție, conductele de gaz metan nu se înglobează în polistiren, de aceea dacă nu este realizată instalația de alimentare cu gaz metan, cere-i meșterului să lase distanță între țeavă şi perete, între 7 şi 12 cm, în funcție de grosimea polistirenului cu care izolezi casa.

Polistirenul expandat se recomandă la termoizolarea pereților interiori și exteriori, a planșeelor, a șarpantelor (scheletul de lemn al acoperișului care susține învelitoarea) între căpriori, a acoperișurilor cu terasă (polistirenul se poziționează sub hidroizolație), a acoperișurilor tip șarpantă direct peste astereală, a pereților exteriori cu panouri sandviș (casete cu plăci de polistiren încorporate).

Polistirenul extrudat se utilizează la termoizolarea soclurilor, a buiandrugilor (grinzile de deasupra ușilor și ferestrelor), a acoperișurilor tip șarpantă, direct peste astereală, a pereților de subsol, teraselor, pardoselilor. Cu el se mai izolează suprafețele de construcție supuse frecvent umezelii.

Ia în calcul și placarea fațadei cu polistiren expandat grafitat (gri), care are un coeficient de transfer termic cu 22% mai mic decât cel simplu (alb). Dacă alegi polistirenul, cumpără plăci de peste 10 cm grosime, chiar dacă sunt mai scumpe.

Izolarea cu polistiren a casei

Vata bazaltică

Este adesea folosită la izolarea termică a construcțiilor. Fațadele se pot izola și cu plăci de vată minerală bazaltică de 8-10 cm grosime, fixate între rânduri de stinghii puse pe orizontală peste care se montează alte stinghii, de data aceasta puse pe verticală, pentru a asigura ventilația sub ultimul strat, cel de placare cu lemn, lambriuri PVC etc. Vata minerală bazaltică se poate lipi și pe ziduri, cu adeziv adecvat (întins pe conturul plăcii și în câteva puncte în centru) și cu dibluri, pe rânduri, cu grijă ca rosturile să fie intercalate pe verticală. Muchiile vor fi protejate cu niște colțare cu plasă de armare. Apoi întreaga suprafață se acoperă cu plasă din fibră de sticlă și un strat de adeziv special întins cu fierul de glet. După uscare se dă un grund (amorsă) și se aplică tencuiala decorativă. Metoda se poate aplica și la soclul casei. Vata minerală bazaltică se utilizează și la: izolarea spațiilor cu rezervoare și conducte, izolare acustică, izolare antifoc. Vata minerală bazaltică rezistă bine la condens și are punct de topire la peste 1000 grade Celsius. Izolează bine atât fațada, cât și soclul casei.

Vata minerala: cum o utilizezi pentru izolarea acoperisului (1)

Vata de sticlă

Se folosește la: izolarea pardoselilor, termoizolarea pereților exteriori sau interiori (despărțitori), termoizolarea tavanelor suspendate (false), a planșeelor din borduri necirculate și a spațiilor mansardate (între căpriori și grinzi de lemn). Folia de aluminiu care se regăsește pe suprafața plăcilor sau a rulourilor de vată minerală de sticlă crește eficiența prin reflexia căldurii și totodată servește drept barieră de vapori. Partea cu folia se va așeza mereu către interiorul camerei. La pod se recomandă montarea a două straturi de vată minerală de sticlă și a unei bariere de vapori. Cele două straturi de vată să aibă direcții perpendiculare.

Spumă poliuretanică

Aderă pe o varietate de suprafețe (lemn, metal, sticlă) aflate la interiorul sau exteriorul clădirii. Se aplică pe ziduri sub presiune, cu ajutorul unei instalații speciale. Un montaj corect asigură izolare garantată 25 de ani. Datorită presiunii, materialul pătrunde bine în rosturile cărămizilor, deci este indicat la construcțiile mai vechi. Spuma se întinde rapid, în straturi subțiri, se usucă și se întărește în câteva secunde. Spuma își mărește volumul inițial de patru-cinci ori. Excesul se taie cu un cuțit. Peste spumă poți tencui și da cu vopsea lavabilă sau tencuială decorativă. Sistemul e popular în nordul Europei, în Canada și SUA. Fie închei un contract cu o firmă care deține o instalație de suflare profesională, fie cumperi kituri complete și execuți singur toată lucrarea.

BCA

BCA-ul ajută la termoizolarea pereților structurali cu grosimi de 50 cm, a pereților nestructurali exteriori cu grosimi de 25 cm, a grinzilor, a buiandrugilor și a centurilor, prin placări.

Celuloza

Se împrăștie prin presiune în spațiile dintre căpriorii acoperișului, pe ziduri (fiind nevoie de o instalație pneumatică, deci un contract cu o firmă de profil) sau se răsfiră peleții din celuloză pe pardoseală, suprafața fiind ulterior rigidizată cu un strat de acoperire din alt material, cum sunt plăcile OSB. Celuloza izolează termic foarte bine, are capacitatea de a prelua umiditatea din aer și a o degaja ulterior. Se obține din hârtie refolosită și aditivi naturali pentru a o ignifuga și a o face rezistentă la atacul rozătoarelor, insectelor sau ciupercilor. Celuloza este eficientă și se poate recicla. La fel este și lâna, care se poate folosi tot ca izolator termic.

Izolarea casei cu celuloza, cea mai buna solutie (Video)