Ce materiale de construcție folosești?

Ce materiale de construcție folosești?

Atenție ce materiale de construcție alegi, deoarece ele contribuie la confortul locuinței.

De-a lungul timpului, omul a căutat materiale de construcție tot mai performante, mai rezistente la intemperii, cu care să se lucreze ușor, să asigure o izolare termică și fonică superioară și care, dacă se poate, să coste mai puțin. Aceasta este explicația pentru care firmele de profil aduc an de an pe piață produse inedite, cu proprietăți superioare. Dar pe lângă tendința către inovare, se constată simultan și tendința ecologică, de întoarcere către materiale naturale, ca pământul și lemnul. Pe structuri de lemn, beton armat, metal se înalță pereți din diverse materiale. Cu mențiunea că nu există o soluție ideală și fiecare alege ce i se potrivește ca stil, costuri, rezistență etc., iată ­succint caracteristicile principalelor materiale de construcții folosite pentru pereți.

Pământ

Lutul este printre primele materiale de construcție. Casele din lut bătut pe structură din nuiele și stâlpi din lemn de esență tare (ca salcâmul, stejarul) sau din chirpici, acele cărămizi nearse din lut ames­tecat cu bălegar de cal (cel mai bine) și cu paie și lăsate la uscat la soare, sunt răcoroase vara și călduroase iarna, deci izolează bine, permit schimbul de gaze cu exteriorul și se pare că sunt mai sănătoase. Rezistența caselor din chirpici (cu structură din lemn) dacă sunt bine lucrate, întreținute și mediul este propice (adică uscat) durează și câteva decenii. Costurile foarte mici și materialele naturale folosite care se găsesc ușor, alături de faptul că nu este nevoie de tehnologie performantă ca să faci chirpici, reprezintă un plus.

Dezavantajul principal al unor asemenea construcții îl constiuie rezistența extrem de slabă în cazul umidității mari, prăbușindu-se în caz de inundații. În ce privește rezistența la cutremur, părerile sunt împărțite. La capitolul minusuri se mai numără imposibilitea de a fi etajate, de a li se modifica împărțirea pe camere.

Lemn

Folosit din cele mai vechi timpuri ca material de construcție, lemnul începe să fie din nou apreciat la justa valoare. Casele din lemn impregnat cu soluții care le protejează împotriva focului, a insecte­lor și a umidităiții rezistă ani îndelungați. Iar cele izolate suplimentar (cu vată minerală de obicei) pot concura la capitolul confort cu cele realizate din cele mai pretențioase materiale. O grosime a peretelui de lemn de 10 cm echivalează, spun specialiștii, cu un zid de cărămidă de 40 cm.

Casele de lemn prezintă avantajul că sunt ușoare, se construiesc foarte repede (câteva săptămâni chiar și pentru o casă cu etaj, desigur în funcție de mărimea proiectului și finisajul ales), condiția de bază fiind ca materialul să fi fost comandat din vreme și lăsat la uscat suficient timp. Rapiditatea montării casei la locul stabilit de client este asigurată de faptul că toate elementele sunt numerotate de producător și locul fiecăruia este precis determinat dinainte să înceapă transportul lor către utilizator, deoarece se fac probe de îmbinări. Pe lângă faptul că lemnul este un material ecologic, izolează foarte bine și nu mai trebuie să aștepți uscarea pereților un an pentru a te muta, cât este necesar în cazul unei construcții realizate din zidărie.

materiale de constructie
 

Se pot folosi bușteni cu diametru asemănător (deci cu secțiune rotundă), ancorați de placa de beton cu tije metalice, iar între elementele de lemn nu există alte cuie, șuruburi, stabilitatea fiind asigurată doar de îmbinarea lemnelor ca o țesătură la colțuri. Se utilizează de asemenea elemente cu dimensiunile standardizate, care se îmbină prin diverse canale. Interiorul poate fi apoi finisat cu izolație, gips-carton, glet și zugrăveală astfel încât să dea impresia de zidărie sau păstrat natur, pentru un aspect rustic.  În cazul caselor comandate, fiecare client își alege modelul de casă dorit, după nevoile și posibilitățile familiei, urmând ca apoi acesta să fie livrat și montat în condițiile stabilite prin contractul încheiat cu firma respectivă. De obicei în prețul caselor de lemn nu sunt incluse racordarea la utilități și nici prețul materialelor sau al manoperei pentru fundația și placa necesară amplasării construcției. E necesar să știți că prețul și garanția oferită diferă de la un producător la altul (pornește de la 10 ani), în funcție de sistemul folosit, grosimea pereților, finisajele incluse (cu sau fără izolație, instalații, tâmplărie).

OSB

O variantă mai iefină la casa de lemn este din plăci de OSB (așchii de lemn amestecate cu o rășină și presate) montate pe o structură din lemn de regulă.

Pereții obținuți astfel se izolează și plachează ulterior cu diverse materiale, aspectul final fiind la exterior de zidărie (datorită straturilor adăugate), iar la interior după finisajul ales de proprietar. Sistemul se folosește adesea pentru mansardele caselor (fiindcă are rezistență și greutate mai scăzută), dar se poate aplica și la întreaga locuință.

Bolțari

Această variantă face parte dintre acele materiale de construcție mai noi. Blocurile din beton turnat în forme și lăsate la uscat, care se cunosc sub denumirea de bolțari, au fost preferate o vreme de cei care își construiau singuri o casă, datorită costului redus și a faptului că puteau fi obținuți și în gospodărie. Rezistența sporită pe care o oferă o clădire din bolțari însă nu compensează lipsa de confort datorată faptului că betonul transferă foarte repede cădura, un sistem de izolație termică fiind obligatoriu.

Cărămidă

Pentru durabilitatea mare, rezistența la compresiune, buna izolare termică și faptul că preia umezeala din incintă și o transferă către exterior, la construcții se folosește mult cărămida, deși este mai scumpă decât alte materiale. Dacă în vechime se cunoștea doar cărămida plină, paralelipi­pedul din pământ ars, în urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că existența unor goluri în interiorul acesteia îi măresc capacitatea de izolare și așa a apărut un nou sortiment, numit cărămidă eficientă care a fost preferat pentru înălțarea construcțiilor de la sol. Cum timpul este o resursă valoroasă și pe șantiere, s-au inventat blocurile ceramice, care au compoziția cărămizii (argilă și nisipuri argiloase), interiorul cu goluri verticale (o structură ca un fagure) și în plus dimensiuni mult mai mari (ajung până la 25-30 cm lățime și 30-50 cm lungime), ceea ce ușurează munca și diminuează timpul de execuție a zidăriei. Netezimea acestor blocuri reduce și necesarul de materiale pentru îmbinarea lor sau finisarea pereților. Există mai multe tipuri de blocuri ceramice, pentru ziduri interioare și exterioare, planșee etc., iar durata lor de viață este de minimum 100 de ani (potrivit producătorilor).

materiale de constructie
 

Pentru zidurile portante (cele cu rol de susținere în structura construcției) cărămizile trebuie să aibă rezistența la compresiune de minim 10 N/mm pătrat. Înainte de fixarea cărămizilor sau blocurilor ceramice în mortar se recomandă udarea acestora pentru o fixare optimă. Stâlpii din beton ai structurii au nevoie de o îmbrăcăminte de cărămidă sau de polistiren pentru ca în zona acestora, pe la colțuri, să nu se producă ulterior condens din cauza punții termice.

BCA

Blocurile de beton celular autoclavizat (BCA) sunt făcute dintr-un amestec de ciment, nisip, var și gips și prezintă avantajul unor prețuri mai mici decât cărămida, greutate redusă și rapiditate în execuția zidăriei. Dar, sunt poroase și trebuie protejate de umezeală pentru a fi durabile. De aceea se folosesc frecvent la etajele caselor. Zidurile din BCA se recomandă să aibă o grosime de cam 35 cm, la care se adaugă termosistemul și fini­sajele.

Beton ușor

Este un material care combină rezistența betonului cu proprietatea de izolare termică a polistirenului.

Produsul (livrat în saci cu prețul de la 60 lei bucata) se prepară la locul folosirii cu apă și ciment după rețeta menționată de producător pe ambalaj. Se folosește pentru umplutura planșeelor, a spațiilor dintre țevile de încălzire din pardoseală, corectarea înălțimii și uniformizarea unor planșee. Se poate circula pe el, este mai ușor decât betonul obișnuit, dar în același timp rezistent.

Pe piața de specialitate există mai multe tipuri de beton ușor, cu densitate, rezistență la compresiune și coeficient de conductibilitate termică diferită, astfel încât fiecare client poate alege varianta cea mai potrivită.

Cărămida din polipropilenă

Face parte dintre cele mai noi materiale de construcție. Seamănă cu elementele tip “Lego”, au dimensiunile 16x16x32 cm și cântăresc doar 2,5 kg deoarece sunt din polipropilenă, aditivi speciali pentru ignifugare și 30% praf de marmură. Sunt umplute cu poliuretan expandat, ceea ce le asigură calitatea de izolator termic și fonic. Pereții construiți cu aceste cărămizi sunt armați cu structură metalică, de grinzi aflate la 17 cm distanță una de cealaltă, grinzi care pornesc din podea și ajung până la tavan. Ei pot susține tavane din beton armat sau lemn.

Cu aceste elemente inovative, ai mult spor la lucru, însă prețul pe mp de construcție este de aproximativ 200 euro. Merită totuși să iei în calcul și această variantă.

Cofraje din polistiren

O modalitate mai aparte de construcție a devenit populară în ultimii ani. Este vorba despre un ansamblu alcătuit din cofraje dintr-un tip de polistiren expandat ignifugat, două plăci unite cu niște distanțiere din polipropilenă, lăsând la mij-loc un gol în care se fixează armătura și se toarnă beton. Materialul cofrajului asigură simultan izolarea termică și fonică a clădirii (interiorul și exteriorul acesteia vor fi finisate apoi după dorința proprietarului cu tencuială, gips-carton, faianță, piatră, lemn etc.), iar betonul rezistența acesteia. Pentru instalații se fac ulterior decupaje în plăcile de cofraj din interior.

Există mai multe tipuri de co­fraje, cu mărimi și forme di­ferite (chiar și pentru colțuri), toate cu ghidaje de îmbinare. Sistemul (costă cam 30-40 euro/mp) este apreciat pentru rapiditatea cu care se construiesc astfel locuințe, netezimea pereților și transferul mic de energie termică dintre incintă și mediu, inclusiv lipsa punților termice, care presupune economii la costurile de încălzire. Producătorii unor asemenea sisteme afirmă că durata medie de viață a unei construcții realizate cu sistemul menționat e de 200 de ani.

Foto: www.pixabay.com

Distribuie articolul pe: