Scurta istorie a arhitecturii finlandeze

In Finlanda, un punct fierbinte al arhitecturii pentru intreaga lume, aceasta arta a evoluat in pas cu istoria economica, politica si sociala.

• Anii 1910 au fost marcati de nevoia de locuinte pentru clasa muncitoare din Helsinki. Arhitectii vremii au venit atunci cu ideea contructiilor pe patru laturi, cu o curte interioara de mici dimensiuni. Aceste cladiri au devenit comune in toate tarile nordice. In ceea ce priveste designul interior, teama de tuberculoza si de alte boli din acea perioada i-a facut pe locatari sa-si vopseasca piesele de mobilier in alb pentru ca praful sa fie obervat si curatat cat mai repede.

• Dupa ce Finlanda si-a dobandit independenta in 1917, lumea s-a confruntat cu Marea Depresiune care a adus din punct de vedere arhtitectural functionalismul. Sub indemnul “forma urmeaza utilitatii”, decoratiunile exterioare ale cladirilor nu mai sunt prezente in constructiile din acea perioada. Acoperisurile sunt plate, iar exteriorul ramane alb, cu o pata de culoare doar la balcoane sau usi.

• Locuintele incep sa devina din ce in ce mai inguste, astfe incat sa se construiasca un numar cat mai mare de case cu materiale cat mai putine si pentru cat mai multi oameni. Mini-apartamentele trebuiau sa indeplineasca si criteriile de curatenie si siguranta, dupa zicala “In casa unde nu patrunde soarele, va intra doctorul”. Nuantele deschise si materialele usor de curatat erau preferate pentru decoratiunile interioare.

• Simplitatea si frumusetea caracteristice anilor 1950 l-au definit pe Alvar Aalto, un nume de referinta in randul arhitectilor finlandezi. A folosit cu precadere caramida rosie in proiectele sale si a combinat cu succes traditia locala cu modernismul international.

• O data cu trecerea timpului, locuintele au inceput sa aiba tavanele mai joase, iar blocurile sa aiba mai multe etaje.  Mobila a inceput sa fie confectionata din plastic si sa capete un caracter estetic, nu doar functional. Culorile in trend au variat, mai ales pentru materialele textile ale obiectelor decorative. Preferintele in designul interior erau inclinate spre oranj, galben, verde si maro.

• Standardele arhitecturale au crescut ulterior, spatiul devine mai generos, copiii incep sa aiba propria camera, iar livingul si bucataria sa imparta o incapere larga. Se face astfel inca un pas catre designul finlandez pe care il cunoastem si astazi.