Tufele ,,de umplutură” sunt foarte utile în peisagistică dacă vrei să nu lași la vedere niciun petic de pământ, să creezi fundaluri vaporoase pe care să se evidențieze mai bine o floare sau alta sau să așterni covoare colorate la picioarele plantelor pe trunchi.
În zilele cu nori, florile de culori închise, precum aici daliile vișinii, își pierd strălucirea împrumutată de la soare, dar prezența celor albe din jur le oferă un bine-venit contrast valorizant.
Eventualele conotații peiorative ale expresiei „de umplutură“ sunt excluse când este vorba despre grupuri florale care formează covoare sau perdele cromatice frumoase în sine și ideale pentru a valoriza tot ce se profilează pe ele. Florile care evidențiază și care se evidențiază formează un ansamblu reușit dacă primele sunt mult mai mici decât celelalte și formează un cadru omogen.
Tufele de nu-mă-uita cu lujeri mai înalți sau de floarea-miresei au un aspect vaporos, de o delicatețe cuceritoare. Chiar dacă plantele învăluite de ele sunt mai rigide, ansamblul lor are și continuitate, și fluiditate. Altă condiție pentru succesul acestui tip de duet floral este alegerea inspirată a cromaticii. Fundalul ales și „vedetele“ pot contrasta, dar fără să distoneze. Asocierile care nu dau greș sunt cele ton sur ton sau cele în care unul dintre parteneri este alb. Un bun exemplu este cel al florilor mari galbene, care arată bine și răsărite deasupra unui pâlc de crăițe galbene, și amestecate cu diverse tufe cu flori albe. Încearcă și câteva asocieri alb-alb: sunt deosebit de rafinate. Poți combina crini albi sau margarete cu Achillea ptarmica sau Gypsophila paniculata. În alegerea partenerilor ar trebui să se țină cont și de simultaneitatea și longevitatea perioadelor de înflorire.
Cu aspect asemănător unui abur alb, floarea-miresei (Gypsophila paniculata) face minuni în buchete și prin grădini.
Articol preluat din revista Casa lux – mai 2018
Autor: Flori Lixăndroiu