Trei generaţii din familia Medinski au lăsat fără regrete viaţa la bloc în Timişoara pentru a locui la casă, în două case diferite, în comuna Giroc. La o aruncătură de băţ de oraș, într-un loc mai verde, mai liniştit, dar beneficiind în continuare de condiţiile moderne cu care s-au obişnuit. „Să-ţi faci o casă e o aventură frumoasă şi la bătrâneţe, dar şi la tinereţe”, crede Geta Medinski. Atât ea, cât şi soţul ei privesc spaţiul în care locuiesc ca pe încă o lucrare de artă a lor, una care i-a costat 55.000 de euro, la roşu, cu tot cu pământul pe care e ridicată, şi restul sumei până la 85.000 în urma amenajării. Au lucrat împreună, completându-se reciproc. Geta Medinschi: „Când am ştiut că asta va fi casa mea, am mers acasă şi am redesenat spaţiul, am recalculat fiecare unghi. Am ştiut că voi avea un pian în living, aşa că le-am spus meşterilor ca deasupra pianului să îmi facă neapărat o fereastră”. Pe pereţi sunt expuse exclusiv picturi semnate Medinski, mai ales că spaţiul a fost dorit, iniţial, ca atelier şi ca depozit pentru cele peste o sută de lucrări personale cărora cei doi artişti trebuie să le asigure şi spaţiul de depozitare. Pe urmă, în casă şi-au mai găsit locul câteva opere de artă ale unor prieteni apropiaţi, tot artişti: o sculptură Jecza, alta Luigi Varga, Constantin Grangure, plăcuţele din piatră sculptată ale Deliei Corban. Scara care duce spre mansardă şi locul uşii în casa Medinski Scara care duce spre mansardă e din lemn, realizată de un meşter din comună, dar ei, artiştii, au înnobilat-o: i-au pus culoare, au lăcuit-o şi i-au gândit spaţiile de depozitare de la bază. Citeste si: Simte-te ca acasa in noua locuinta Cunoscută şi datorită realizărilor sale ca scenografă pentru spectacole de teatru şi de operă, Geta Medinski priveşte spaţiul cu ochi de specialist. „Casa în care locuieşti trebuie să te reprezinte. Altfel, păţeşti ca şi cu o rochie pe care o iei dintr-o revistă, dar nu îţi vine bine. S-ar putea de multe ori să şi greşeşti, e foarte important să nu ai orgolii şi să mergi mai departe”, explică artista. „Eu şi Medinski ne asemănăm mult la gusturi. Când unul pune ceva într-un loc, celălalt vine şi completează. Îmi place să spun că asta e casa noastră din rame şi tablouri sau că avem o casă de bunici cu o curte cât o batistă”, mai spune Geta Medinschi. Când i-au găsit locul uşii („uşa care nu duce niciunde”), strict decorativ, pe peretele cu scara care urcă spre mansardă, soţii Medinski au stat două nopţi la rând pe canapeaua din living contemplând lucrarea. Pictorul Andrei Medinski a înlocuit geamurile ferestrei cu oglindă, a șmirgheluit pe alocuri lemnul vopsit pentru a obţine efectul antichizat și a expus noua creaţie pe peretele din zona bucătăriei. O veche fereastră reinventată. Citeste si: Mobila romaneasca de Irina Neacsu Ore întregi au dedicat şlefuirii bucăţilor de lemn anume gândite şi măsurate pentru a deveni atât obiecte practice de mobilier, cât şi piese unice realizate pe măsura casei lor. Producţie: Oana Monoran Foto: Eugen Răduţ Distribuie articolul pe: