Aveți condurași pestriți? La colecția mea de plante cățărătoare (cinci soiuri de zorele, Maurandia, Lathyrus, Susana cu ochi negri) am adăugat un soi aparte de condurași (Tropaeolum Majus), cu frunziș variegat (pestriț). Iată cum se îngrijește! Tropaeolum este un gen cu 52 de specii erbacee vivace în țările lor de origine: Mexic, Chile, Columbia și Peru, la noi sunt cultivate ca anuale. Sunt plante cu frunze orbiculate sau lobate, flori viu și divers colorate, de la galben-portocaliu la roșu-carmin, galben-auriu, roșu aprins, crem-albe, roșu stacojiu. Soiurile pot fi înalte (urcă până la 3-4 m) sau au port pitic și florile sunt simple sau duble. Soiurile pitice sunt pentru borduri, ronduri și ghivece, cele cățărătoare/târâtoare sunt acoperitoare pentru pereți, terase, balcoane. Semințele se sădesc afară în luna mai, câte trei în cuib la distanța de 25-50 cm între plante, sau se face răsad din martie-aprilie cu trei semințe/ghiveci, la cald. Răsar în 7-8 zile și se dezvoltă bine. Transferul răsadului afară se face ținând cont de faptul că planta este sensibilă la brumele târzii din mai, deci după 15-20 mai. Flori comestibile. 3 reţete parfumate Soiurile duble de condurași se înmulțesc prin butași. Condurașul preferă pământ bun de grădină, permeabil, un loc însorit sau semiumbrit. În locurile însorite se dezvoltă florile, în cele semiumbrite va predomina frunzișul. Atenție merită soiurile de condurași care dezvoltă până toamna un tubercul în pământ, precum T. Tricolor cu flori portocalii, vârful negru, centrul galben, T. Tuberosum cu flori roșu-portocalii, T. Polyphyllum cu flori aurii și portocalii, din iulie până în octombrie. Tuberculii se păstrează peste iarnă în cutii cu nisip și primăvara se scot și se plantează în mai, direct în grădină. Un soi deosebit de condurași este T. Peregrinum care urcă la 4 m, florile având petale franjurate galbene. Originară din Insulele Canare, planta are nevoie de mult spațiu și un loc însorit.Toate cele bune! Text, foto: Dorina Condrat Distribuie articolul pe: