Crăiţe de pază pentru orice grădină

Crăiţele (numite stiintific Tagetes erecta), sunt plante anuale, care se cultivă atât în scopuri medicinale, cât şi ornamentale. Descoperirea proprietăţilor fotochimice ale helenienei a fost făcută de către Studnitz în 1940 (citat de Elena Tarpo, 1968).

Ne putem bucura de frumuseţea lor chiar de nu avem grădină, ci doar un mic locşor în balcon, mai ales că înfloresc până toamna târziu. Bunica ne spunea că dacă găinile mănâncă frunze şi flori de crăiţe, fac ouă cu gălbenuşul colorat.

Adevărul este că dintr-un pumn de seminţe poţi umple o grădină întreagă. Crăiţele sunt alegerea perfectă şi pentru balcoanele însorite şi cu vânt. Cele cu flori galbene sunt o varietate potrivită pentru jardiniere.

Dacă au suficient spaţiu, cresc sub formă de tufe mici, aşa că pentru a obţine acest efect, păstrează-le la o distanţă de 30 cm unele de altele, ca să aibă loc pentru a creşte, fereşte frunzele de făinare, dar dacă se întâmplă asta, îndepărtează imediat frunzele afectate.

După înălţimea plantelor, ce variază între 15 şi 80 cm, există mai multe tipuri de crăiţe. Cele înalte se pot folosi ca flori tăiate, rezistând maxim 14 zile în vază cu apă. Crăiţele sunt foarte pretenţioase când vine vorba de apă, iar în cazul când anotimpul este mai secetos, trebuie udate abundent. Pentru a obţine seminţe, inflorescenţele se usucă, se sfărâmă şi se scutură.

Dincolo de faptul că sunt extrem de frumoase, aşa grăsune şi viu colorate, ele conţin substanţe nocive pentru insecte. Câteva fire plantate printre stratul de varză, sunt suficiente pentru a alunga musculiţele, iar plantate printre roşii alungă dăunătorii. Acţionează ca un adevărat repelent, dar este natural.

Dacă veţi achiziţiona crăiţe în ghiveci, trebuie să le schimbaţi vasul cu altul mai mare. Puteţi pune mai întâi un strat de pietricele, fiindcă pământul ar putea înfunda găurile de drenare a apei.

Citeste si:

sursa foto: pixabay.com