Află câteva detalii importante despre cultura prunului, o specie pomicolă nepretențioasă și ușor de cultivat. Prunul se dezvoltă foarte bine în condițiile climei de la noi, mai ales în zona de dealuri, și produce materie primă pentru produsele tradiționale care nu mai au nevoie de prezentare precum palinca sau gemul. Plantarea de pomi în orice curte, nu mai zic de o livadă, va aduce satisfacții, roadele lor fiind surse de venituri și un tezaur de vitamine pentru oameni. Oferta de pomi este bogată în specii și soiuri, iar cultivatorii pot alege ce doresc, ținând seama și de condițiile pedoclimatice. Plantați numai pomi altoiți, verificați și omologați, fiindcă adevărată este zicala: „Școala face omul-om și altoiul pomul-pom”. Prunul este specia pomicolă care are cele mai mici cerințe ecologice față de climatul temperat. Pentru lumină are cerințe moderate, la fel și pentru căldură. Suportă bine iernile din țara noastră, chiar și pe cele mai aspre, mai ales atunci când gerurile se instalează treptat, dând posibilitatea de adaptare, adică de călire la ger. Deoarece prunii sunt pomi care înfloresc primăvara mai târziu decât alți pomi, de multe ori pot scăpa de brumele de primăvară. Cerințele față de apă sunt mari la acești pomi, zonele favorabile sunt cele cu peste 700 mm precipitații anuale. La secetă au rezistență mijlocie mai ales prunii din soiuri de vară. Excesul de apă este mai dăunător decât seceta. Evitați plantarea în terenuri umede; numai dacă grosimea stratului de sol este de circa 1 m până la straturile umede sau în zone pietroase, dure sau calcaroase nu este pericol. Conținutul solului cu până la 40% argilă este bine suportat de prun. Solul cu 2-3% humus este bine suportat de pruni și, în general, de toți pomii. Solul sub 1% humus este nepotrivit pentru pomi. Prunul, odată sădit, crește repede, formând lăstari lungi și subțiri. În funcție de soi, coroana va avea forma sferică sau globuloasă, sferic-turtită sau piramidală, cu unghi de ramificare de la 45 la 55-60 grade. Unghiul mic duce la frângeri și dezbinări de ramuri în timpul fructificărilor. În cazul soiurilor cu ramificare puternică (prunul vânăt românesc, Tuleu-gras, superb) care formează covoare dese este necesară tăierea cu regularitate. În grădinile populației, prunul se conduce ușor sub formă de piramidă sau vas. Tăierile prea severe pot întârzia intrarea în rodire. În general în primii 2-3 ani de producție prunul nu are nevoie de tăieri speciale de fructificare, deoarece ramurile tinere au vigoare. De exemplu la Tuleu-gras scurtarea ramurilor va fi 1/3, maximum ½ din lungime pentru că mugurii floriferi apar pe toată ramura. Prunul este mare consumator de substanțe nutritive din sol, mai ales la înflorire și legarea fructelor, și este nevoie de fertilizare. Cel mai bine sunt valorificate îngrășămintele organice, adică gunoiul de grajd, compostul, îngrășămintele verzi și mustul de bălegar. Totuși, numai o treime din îngrășămintele aplicate se asimilează. Nevoia de azot (N) și de potasiu (K) este mai mare la prun. La trei ani e nevoie de o fertilizare cu 3-4 kg gunoi/m2 în jurul pomului. Cenușa de lemn este o sursă de potasiu. Tăierile la prun se fac toamna sau primăvara, înainte de vegetație. Ramurile mai groase de 8-10 cm nu se mai taie (se cicatrizează greu). Pericolul brumelor de primăvară poate fi contracarat la prunii în floare prin fumigație cu resturi vegetale care ard închis și degajă fum. După ploi, când la asfințit este senin și la ora 21 temperatura scade și nu bate vântul, sigur dimineața va fi brumă. Citeste si: Cei mai rezistenti pomi fructiferi Fructe din grădină: bomboane de ciocolată umplute cu prune uscate Trei idei de prajituri sursa: Gheorghe Cojocaru, Drăgănești-Olt, jud. Olt/ foto pixabay.com Distribuie articolul pe: