Un lucru e clar: pentru a stimuli creşterea plantelor, trebuie să le hrăneşti. Iar dacă vrei o grădină bio, trebuie să foloseşti, evident, îngrăşăminte eco. Există o mulţime de reţete neconvenţionale, pentru hrană eco pentru plante. Când vine vorba de sănătatea şi frumuseţea plantelor noastre, suntem în stare să folosim aproape orice. Şi, de când cu moda eco, care blamează folosirea îngrăşămintelor chimice, suntem dispuşi să ne întoarcem la sfaturile bunicii şi la bârfele vecinelor. Citeste si: Coaja de ou, ingrasamant natural Cât sunt însă de folositoare? Cele mai cautate „alimente” cu care am auzit că au fost hrănite unele plante sunt sarea de bucătărie sau părul uman tocat şi amestecat în pământ. Categoric, sarea nu poate fi folosită pe post de îngrăşământ, ci mai degrabă ca erbicid. Nici părul nu poate fi luat în considerare, având în vedere că se descompune foarte încet şi nici nu conţine prea multe substanţele nutritive. Pe post de luciu de frunze mi-au fost recomandate berea sau laptele. Recunosc, am fost tentată să le încerc, dar nu am obţinut decât o mulţime de frunze lipicioase şi murdare, care atrăgeau muştele. De atunci nu le mai şterg decât cu apă îmbuteliată (nu lasă urme de calcar). Nici coaja pisată de ouă nu dă rezultate bune ca îngrăşământ, singurul său efect fiind alcalinizarea solului. Citeste si: Secretul unor plante viguroase Zeama de la legumele fierte sau coaja de banană mărunţită sunt cele mai cunoscute dintre îngrăşămintele neconvenţionale. Din păcate (şi din neştiinţă), „felurile” sunt servite direct, rezultând un ghiveci plin de mucegai, urât mirositor şi acoperit de o crustă dură. Este adevărat, acestea dau rezultate excelente, dar numai dacă sunt adăugate la grămada de compost. Nu în ultimul rând, gunoiul de pasăre sau animalier (numai de la erbivore!) este excelent, dar numai după ce a fost maturat corespunzător. De asemenea, din motive lesne de înţeles, ar trebui folosit numai în spaţii deschise. Compostul, hrană eco pentru plante Ingrediente: material vegetal (resturi de la bucătărie, fierte sau crude, şi resturi de la întreţinerea grădinii: crengi, frunze, iarbă, hârtie); material animal (gunoi de la păsări sau de la erbivore), pământ, apă. Citeste si: Beneficiile plantelor Mod de preparare: se foloseşte un ţarc din lemn sau un recipient special pentru compostare. Materialul vegetal se toacă cât mai mărunt şi se adaugă în recipient împreună cu cel animal, după care se acoperă cu un strat de pământ. Se repetă operaţia până la umplerea recipientului. Se udă abundent o dată pe săptămână. Se poate folosi după cel puţin 6 luni. Productie: Sabina Usurelu Foto: Floradania Distribuie articolul pe: