Materiale de construcție care pot fi refolosite. La ce să fii atent când le alegi

Într-o lume în care sustenabilitatea devine tot mai mult o necesitate decât un ideal, gestionarea eficientă a deșeurilor din construcții este o prioritate. Industria construcțiilor este responsabilă pentru aproximativ o treime din totalul deșeurilor produse anual la nivel global. În acest context, recuperarea și reutilizarea materialelor rezultate din demolări nu mai reprezintă doar o metodă de reducere a costurilor, ci o strategie esențială pentru protejarea mediului.

Demolarea controlată presupune extragerea atentă a materialelor reutilizabile, de la lemn și cărămidă, până la sticlă, metal sau gresie, care pot fi reintroduse în circuitul economic prin recondiționare și refolosire. Această practică, cunoscută drept „deconstrucție”, contribuie la diminuarea poluării, economisirea resurselor naturale și reducerea amprentei de carbon a proiectelor de construcție.

Lemnul 

Printre cele mai valoroase materiale recuperabile se află lemnul. Acesta poate fi extras din grinzi, podele, rame de ferestre sau lambriuri, iar varietățile de esență tare (stejarul, fagul sau pinii bătrâni) sunt deosebit de căutate pentru durabilitatea și estetica lor rustică. Lemnul vechi, bine păstrat, are o densitate și o structură care îl fac ideal pentru refolosire în construcții, realizarea de mobilier, decor interior sau chiar în proiecte de artizanat.

Restaurarea lemnului implică, de regulă, curățarea, șlefuirea și, uneori, tratarea cu substanțe antifungice sau împotriva insectelor. Însă rezultatul final este un material valoros, cu o poveste proprie, integrat într-un nou context arhitectural.

Cărămizile 

Un alt material des recuperat în urma demolărilor este cărămida. În special cea arsă, veche, care are o calitate superioară și un aspect aparte, poate fi refolosită în construcții noi, în realizarea unor fațade rustice, ziduri decorative sau alei pietonale.

Procesul de recuperare implică demontarea atentă a pereților, curățarea mortarului vechi și sortarea cărămizilor în funcție de integritatea lor. Cele crăpate sau ciobite pot fi măcinate și folosite ca agregate în compoziția betonului sau pentru umpluturi.

Sticla 

Deși mai dificil de recuperat, sticla este un material care poate avea o a doua viață. Panourile mari de geam, dacă sunt intacte, pot fi refolosite în proiecte de construcție sau amenajare interioară. Sticla securizată sau laminată, mai greu de reciclat industrial, poate fi tăiată și transformată în obiecte decorative, vitrine sau ferestre pentru seră.

Provocarea cea mai mare rămâne manipularea cu grijă a acestor elemente fragile, dar beneficiile ecologice justifică efortul: fiecare panou salvat înseamnă mai puține resurse folosite pentru producția unui nou geam.

Gresia și faianța 

În procesul de demolare, plăcile ceramice pot părea printre cele mai neînsemnate materiale. Totuși, ele ascund un potențial creativ considerabil. Plăcile întregi pot fi refolosite în spații mici, bucătării, băi sau ca suporturi pentru obiecte fierbinți. Bucățile sparte pot deveni piese de mozaic, ideale pentru decorarea meselor, ramelor de oglinzi, aleilor de grădină sau zonelor de la intrare. În plus, gresia spartă este adesea folosită ca strat de drenaj în ghivece sau jardiniere, favorizând scurgerea apei și protejând rădăcinile plantelor.

Oțelul și metalele 

Metalele, în special oțelul, aluminiul și cuprul, sunt extrem de valoroase în procesul de recuperare. Fiind materiale reciclabile la infinit fără pierderi majore de proprietăți, acestea sunt printre primele care se extrag din clădirile demolate. Bare, conducte, cabluri sau panouri metalice pot fi reintroduse direct în proiecte de construcție sau trimise spre reciclare industrială. Recuperarea metalelor nu doar că aduce beneficii economice importante, dar contribuie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate producției de metal primar.

Pământul excavat 

Puțin cunoscut, dar la fel de valoros, pământul rezultat în urma demolărilor sau excavărilor poate fi reutilizat. Dacă este necontaminat, acesta poate fi folosit pentru acoperirea zilnică a deșeurilor din depozite sau în amenajări peisagistice. În unele cazuri, pământul excavat este reintrodus în șantier, pentru nivelarea terenului sau ca strat suport pentru construcții noi, contribuind astfel la economisirea altor materiale de umplutură.