În paradisul trandafirilor II

În paradisul trandafirilor II
www.cristiniculescu.com

Dragi cititori, continuăm articolul început aici.
Pentru cea de toamnă urmăresc cu mare atenție prognoza meteo, astfel încât să fie minim opt săptămâni până la primul îngheț, pentru a avea planta timp să asimileze. Fertilizarea de toamnă o realizez cu un îngrășământ ce nu conține azot, deoarece această substanță menține frunzele verzi și le împiedică să îngălbenească.” Toți trandafirii plantați în grădină au fost achiziționați sub forma de butași, deoarece cei prinși cu sticla au mai multe dezavantaje. Spre exemplu, cei cățărători nu ajung niciodată la mărimea și frumusețea celor plantați din butași. În anotimpul rece trandafirii cățărători trebuie înveliți cu o folie specială, ce permite aerisirea, fiindcă sunt foarte sensibili și frigul îi poate afecta. De altfel, tăierea acestora se realizează numai primăvara. Fiindcă trebuie udat zilnic gazonul, se creează o atmosferă umedă și caldă, propice apariției dăunătorilor. Pentru fiecare boală a plantelor, Cristina folosește insecticidul sau fungicidul necesar. La trandafiri apar probleme, precum pătarea brună (a frunzelor) sau mucegaiul cenușiu. Cea mai frecventă problemă a petuniilor este cloroza (îngălbenirea frunzelor), o carență a fierului, care pentru a fi combătută necesită utilizarea unui fertilizant pe bază de fier pentru plante din clasa sulfinelor. Mușcatele englezești sunt, în general, afectate de musculița albă de seră. Dintre plantele exotice, lămâiul s-a aclimatizat relativ repede, însă mandarinului i-au trebuit trei ani pentru a da rod. Aceste plante nu pot fi păstrate decât în casă iarna, necesitând o stropire zilnica pe frunze pentru a crea un climat umed și cald, cât mai apropiat de cel natural. Citricele pot fi afectate mai ales de păianjenul roșu. Din Italia, gazda noastră a adus și trei bougainvillea (flori de hârtie), pe care nu a reușit încă să le aclimatizeze suficient, având o înflorire târzie, abia în luna august. „Îmi plac florile și lucrez cu pasiune în grădină…” recunoaște Cristina. „Veneam uneori din tura de noapte, dupa 12 ore în laboratorul de chimie și nu mă culcam până nu udam florile, deși eram epuizată fizic.” Pentru toată această dragoste necondiționată, în anotimpul cald minunata grădină își răsplătește creatoarea cu parfumul ei îmbătător, cu bobocii gingași și cu petalele într-o multitudine de culori și nuanțe. „În lumea florilor, esențele tari și culorile își dispută supremația într-un tablou efemer și reversibil” concluzionează Cristina Scumpu.
Text: Cristi Niculescu

Distribuie articolul pe: