Pictură pe coji de ouă

Deși nu pictează ouă în sensul clasic, al încondeierii, Persida Negruți folosește învelișul acestui aliment ca suport pentru creațiile sale. Împreună cu Alexandru, soțul ei, s-a dedicat de aproape un deceniu unui meșteșug mai rar întâlnit, ce utilizează coaja crudă de ou pentru a oferi o a treia dimensiune desenului, deoarece pictura pe o astfel de suprafață conferă o reliefare pronunțată și un aspect inedit, plăcut vizual și tactil.

Matematică și pasiune pentru pictură

După ce a absolvit Liceul de Artă din Târgu Mureș, Persida a urmat cursurile Facultății de Matematică din București, o specializare care nu a atras-o în mod deosebit. Totuși, a continuat să predea matematică la un liceu din Târgu Mureș, cu jumătate de normă, aproximativ nouă ore pe săptămână. În timpul rămas liber s-a dedicat în totalitate picturii, făcând din această pasiune un mod de viață. În 2017 a terminat și un curs de iconografie în Târgu Mureș, care a durat trei ani. Printre creațiile sale se numără atât icoane, cât și flori, peisaje, momente din viața satului sau portrete pe care le lucrează uneori la comandă.

În anul 2000 s-a înscris în Asociația Artiștilor Plastici din Târgu Mureș, iar într-o expoziție colectivă organizată la sediul asociației a admirat pentru prima oară o iconiță lucrată pe coajă de ou. Din 2010 a început să picteze, la rândul ei, pe coajă de ou, folosind o tehnică liberă, fără șabloane sau contururi inițiale. Gazda noastră utilizează în general culori de apă (tempera), deoarece mirosul de ulei îi displace, iar vopselele acrilice le consideră ușor lipsite de naturalețe. Pe pictura finalizată sunt aplicate chiar și două straturi de lac, pentru a proteja intensitatea culorilor și durata de viață a operei respective. O dată la trei, patru săptămâni participă cu creațiile sale la târguri dedicate meșteșugarilor sau cu ocazia zilelor orașelor. Există lucrări care sunt mai căutate, precum pictura cu maci, explicația artistei fiind că oamenii preferă culorile vii, sătui de supărările vieții de zi cu zi. Totodată, scenele din viața satului sau peisajele reproduse după fotografii vechi în sepia se vând foarte bine. Prețurile sunt accesibile, situându-se, în funcție de mărime sau detalii, între câteva zeci și câteva sute de lei. Persida a moștenit darul acesta de la tatăl ei, un foarte talentat desenator în creion și cărbune. Gazda noastră recunoaște că pictează rapid, observând acest lucru în taberele de pictură. La un moment dat, în Grecia, fiindcă nu mai avea suporturi pentru desen, a început să picteze și pe pietre.

Lipite cu adeziv pe carton, mucava, lemn sau piatră, cojile trebuie să fie de la ouă crude, pentru a putea fi curățate de pieliță și lăsate apoi într-o soluție degresantă.

Echipă eficientă în doi

Alexandru pregătește materialele de lucru ale soției sale, în sarcina sa revenind lipirea cojilor de ouă cu adeziv pe diferite suprafețe, precum și crearea anumitor rame de tablou. O perioadă a lucrat în cadrul unui teatru din oraș și ca bibliotecar, în prezent ocupându-se doar cu această activitate. Lipirea cojilor pe suport durează relativ puțin, Alexandru căpătând dexteritate de-a lungul anilor. Deși a început să picteze după mulți ani de la terminarea facultății, Persida crede că succesul în această branșă l-a obținut datorită faptului că lucrează cu soțul ei.

Text: Cristi Niculescu

Foto: www.cristiniculescu.com