Plante sacre

Plante sacre De la naşterea omenirii, plantele au oferit hrană, adăpost şi au încântat privirea, dar au avut, în acelaşi timp, şi un rol spiritual. În zilele noastre, creştinii nu pot concepe Crăciunul fără brad sau vâsc, iar casele se sfinţesc cu busuioc. Află care sunt plantele tradiţionale ale altor popoare!

Plante sacre – tutunul în cultura amerindienilor

Deşi genul Nicotiana cuprinde multe specii, N. tabacum este singura cultivată pentru obţinerea tutunului. Cu mult timp însă ca europenii să răspândească această plantă în întreaga lume, tutunul juca un rol important în viaţa nativilor americani. Principalul rol al tutunului era acela de a favoriza comunicarea cu lumea spiritelor, fiind folosit în ceremonii religioase de iniţiere sau de prezicere a viitorului. Frunzele sale erau fumate rareori şi numai în cadrul ceremoniilor tribale importante şi al ritualurilor curative, când vracii suflau fumul sau scuipau tutun mestecat peste pacienţi. Tot ca practici curative, amerindienii obişnuiau să prepare un decoct de frunze de tutun cu care masau puternic articulaţiile luxate sau vânătăile, tratând arsurile şi rănile infectate cu frunze proaspete, zdrobite. În credinţele aztece, tutunul era încarnarea zeiţei Cihuacoahuatl şi chiar şi în zilele noastre un grup care mai practică încă vechile ritualuri maya oferă tutun unui zeu care are înfăţişarea unui fumător.

Plante sacre – orezul în Orientul Îndepărtat

Înainte de hinduism, budism sau creştinism, religiile predominante în Orientul Îndepărtat gravitau în jurul orezului. Orezul este şi acum o plantă sacră pentru majoritatea asiaticilor, iar ritualurile de recoltare a orezului s-au păstrat până azi. În Tailanda, la Ceremonia Regală Anuală a Aratului, maestrul de ceremonii îşi arată gratitudinea faţă de rege arând o mică bucată de pământ în faţa lui, împrăştiind apoi seminţe de orez. După ceremonie, membrii audienţei adună boabele sacre împrăştiate, le aduc acasă şi le amestecă cu orezul lor pentru semănat. În Bali, seminţe de orez sunt adesea împrăştiate la hotarele ogoarelor pentru a îndepărta animalele şi spiritele rele. Balinezii o venerează pe Dewi Sri, zeiţa orezului şi fertilităţii. Ei îşi umezesc pieptul şi fruntea cu apă sfinţită şi lipesc boabe de orez pe piele pentru a absorbi forţa vitală a lui Dewi Sri.

Citește și Vâscul – aduce noroc și prosperitate în casă

Plante sacre – Iboga pentru ritualuri africane

Plantă misterioasă şi cu puteri miraculoase, iboga (Tabernanthe iboga) este folosită de triburile din vestul şi centrul Africii în diferite ceremoniale religioase datorită efectului halucinogen şi capacităţii de îndepărta oboseala şi de a relaxa corpul. În religia Bwiti, iboga face parte din ritualurile de trecere: cu ajutorul ei, persoanele iniţiate pot intra în contact cu spiritele strămoşilor. În cadrul acestor ceremonii sunt ingerate cantităţi mari cu scopul de „a deschide capul” şi de a-l vedea pe Bwiti, termen care se referă în acelaşi timp la o zeitate superioară şi la strămoşii de pe tărâmul celor morţi. În alte ceremonii, iboga este consumată în cantităţi mult mai mici pentru a-i ţine treji şi pentru a relaxa participanţii. În doze mici, iboga nu acţionează ca halucinogen, ci mai degrabă ca stimulent. Această caracteristică a plantei de a combate oboseala este la mare preţ în ceremoniile Bwiti, în care participanţii trebuie să danseze toate noaptea.

Plante sacre – lotusul indian

Conform credinţelor indiene, lotusul este prima floare care se deschide pe întunecatele ape primordiale, semnificând apariţia vieţii. Ea reprezintă pământul întins pe ape şi în acelaşi timp este suportul întregului univers. Lotusul apare cel dintâi, iar mai apoi demiurgul şi soarele ţâşnesc din inima sa deschisă. Floarea de lotus mai semnifică în credinţa budistă simbolul dezvoltării spirituale. Ea creşte în apele noroioase ale mlaştinilor, făcând să înmugurească o floare de o perfecţiune tulburătoare. Acest fapt reaminteşte budiştilor că Budha s-a născut în această lume mizeră, dar a atins iluminarea către sfârşit. Lotusul mai este asociat zeiţei bunăstării MahaLakshmi, cea care aduce prosperitate şi puritate.

Citește și Tăierea pomilor fructiferi în timpul iernii

Plante sacre – Amanita şi renii zburători

Şamanii inuiţi obişnuiau să mănânce Amanita muscaria, celebra ciupercă otrăvitoare, în cadrul ceremoniilor de Reînnoire Anuală care aveau loc în timpul iernii. Primul efect era un somn adânc asemănător comei. Când se trezeau, drogul le stimula sistemul muscular în aşa fel încât cel mai mic efort avea rezultate spectaculoase. Efectul asupra animalelor era în general asemănător şi, în mod tradiţional, un ren puternic drogat cu această ciupercă păzea fiecare şaman în timpul ritualului. Astfel, misionarii creştini ajunşi în Laponia au găsit un mit păgân despre reni care puteau zbura. În loc să i se opună, l-au asimilat legendelor despre Crăciun şi Moş Crăciun. Aceasta este aşadar adevărata origine a legendei despre sania zburătoare trasă de reni. În prezent, inuiţii încă mai împrăştie ciuperci în zăpadă pentru a strânge renii laolaltă.

Plante sacre – banala ceapă, simbol al universului

Deşi pare atât de puţin plauzibil, până şi banala ceapă a fost motiv de veneraţie pentru unele popoare. De exemplu, vechii egipteni vedeau în bulbul cu miros înţepător un simbol al universului. Aşa cum o foaie de ceapă o înveleşte pe alta, aşa şi tărâmul de jos sau iadul este învelit de pământ, iar acesta – de paradis. Datorită structurii sale compuse din straturi circulare succesive, ceapa era considerată şi un simbol al vieţii eterne, fapt pentru care era aşezată frecvent în mormintele faraonilor. În viaţa de zi cu zi, egiptenii foloseau ceapa în ofrandele aduse zeilor; se decorau cu ea diverse preparate culinare la marile festinuri şi era atârnată în camere pentru a preveni bolile. Dintre toate legumele imortalizate de artiştii egiptenii cu ajutorul metalelor preţioase, doar ceapa era făcută din aur. Se spune că vechii egiptenii obişnuiau să jure pe ceapă aşa cum oamenii din ziua de azi jură cu mâna pe Biblie.

Citește și Plante de grădină în culori de iarnă