Strelitzia, o floare ca din paradis

Strelitzia sau, sub denumirea ei populară, pasărea-paradisului – nume datorat formei florilor foarte frumoase, alb, oranj și albastru, care apar la capătul unei tije lungi şi care durează câteva săptămâni – nu are nevoie de nici o introducere. Plantele spectaculoase, care durează mult timp după ce ai fost tăiate, sunt foarte cunoscute celor cărora le plac aranjamentele florale.

Originară din Africa de Sud, Strelitzia numără mai multe specii, dintre care cele mai cunoscute și mai cultivate ca plante de apartament sunt S. nicolai (cea mai voluminoasă dintre specii, atingând la maturitate în mediu natural 3,5 m în diametru și 6 m înălțime) și S. reginae (cunoscută pentru florile emblematice, în nuanțe de oranj și albastru electric).

Datorită sensibilității la temperaturile scăzute, Strelitzia nu poate rezista în grădinile noastre peste iarnă, motiv pentru care se recomandă cultivarea în vase mari, eventual puse pe suport cu roți, care să poată fi scoase pe terasă în timpul perioadelor calde. În ghivece, plantele dezvoltă frunze mari, lanceolate, de 25-70 cm lungime şi 10-30 cm lăţime, aranjate sub forma unei coroane. Florile sunt purtate pe tije ce pot ajunge și la un metru înălțime.

Citește și Gazonul întreţinut perfect

Strelitzia, sfaturi de cultivare

Deşi impresionează prin aspectul foarte elegant, Strelitzia este o plantă puţin pretenţioasă. Preferă un sol bogat şi uşor lutos, care reţine apa, şi soare direct doar câteva ore pe zi. În rest, poţi să o ţii în penumbră, ceea ce o face perfectă ca plantă de interior.

Aşteaptă ca solul să se usuce aproape complet între două udări, altfel există riscul ca rădăcinile să putrezească. Încurajează frunzele şi florile să se dezvolte, hrănindu-le cu un îngrăşământ care să conţină fosfor şi nitrogen. În rest se descurcă şi singure.

Citește și Insecte folositoare în grădină

Strelitzia, flori uscate pentru aranjamente florale

Superbele flori de Strelitzia, cu tijele lor lungi, pot fi folosite în aranjamentele florale atât ca plante proaspete, cât și uscate, conservându-le astfel pentru a dura cât mai mult. Dacă doreşti să usuci florile, atunci taie lujerul înflorit (cu o tăietură cât mai oblică pentru a expune o secțiune mare din tijă) şi introdu-l 10 cm într-o soluţie compusă din 2 părţi apă şi o parte glicerină. După ce tija este saturată cu glicerină – operaţiunea durează în jur de o săptămână – atârnă lujerul cu capul în jos pentru a se usca. Aşteaptă să treacă o zi, apoi poţi folosi floarea astfel uscată în aranjamentul dorit.

Citește și Bujorul, sfaturi de cultivare