Tocătorul este un instrument indispensabil în orice bucătărie. Cei care iubesc să gătească pot avea chiar mai multe, pentru a reduce riscul de contaminare încrucișată, având un tocător dedicat pentru carne și altul pentru legume. De asemenea, este recomandat să ai mai multe dimensiuni, în funcție de preparatele pe care le faci. În timp, tocătoarele pot dezvolta mirosuri neplăcute, pot prezenta zgârieturi sau se pot păta din cauza alimentelor. În aceste cazuri, poate fi necesar să le înlocuiești. Totuși, atunci când ajungem la rafturi, se pune întrebarea: să alegem unul din plastic sau din lemn? Ambele materiale au atât beneficii, cât și dezavantaje care pot influența alegerea ta. De asemenea, este important să luăm în considerare impactul acestora asupra sănătății. Tocător din lemn: plusuri și minusuri Calitățile unui tocător din lemn depind în mare măsură de tipul de lemn utilizat. De exemplu, lemnul de fag este foarte popular în bucătăriile franceze, fiind rezistent, dar poate suferi modificări de formă atunci când intră în contact cu apa, din cauza porozității sale. În schimb, lemnul exotic este mai rezistent la umezeală și la putrezire. O altă opțiune ecologică este bambusul, care crește rapid, însă poate lăsa mici fărâme de lemn. Tocător din plastic: avantaje și dezavantaje Pe partea de plastic, tocătoarele sunt de obicei fabricate din PVC (policlorură de vinil), un material destul de solid și mai puțin poros. Totuși, un dezavantaj este că poate pierde fibre care pot ajunge în alimente. O alternativă mai bună este HDPE (polietilenă de înaltă densitate), care este mai rigid, neporos și mult mai rezistent. Acesta este considerat a fi cea mai bună variantă pentru tocătoarele din plastic. Tocător din lemn sau plastic: care este mai igienic și mai sigur? Poate fi dificil de răspuns, având în vedere că, indiferent de material, cuțitul va lăsa șanțuri pe suprafața tocătorului, care pot adăposti bacterii. În timp ce legislația europeană recomandă lemnul, trebuie menționat că plasticul poate conține substanțe chimice periculoase, cum ar fi plumbul, cadmiul sau ftalații, care pot fi eliberați în timpul tăierii și pot ajunge în alimente. De asemenea, un alt compus, DEHA, este suspectat că ar contribui la dezvoltarea cancerului și poate afecta mai multe organe, cum ar fi ficatul, rinichii și oasele. Într-un experiment realizat de microbiologul Dean Cliver de la Universitatea din California, mai multe tocătoare au fost contaminate cu bacterii și apoi spălate. Rezultatul a arătat că atât lemnul, cât și plasticul au păstrat urme de bacterii după curățare. Totuși, bacteriile nu au supraviețuit mult timp pe lemn, în timp ce pe plastic au continuat să se dezvolte. Singura excepție a fost tocătorul din HDPE, care a prevenit reproducerea bacteriilor. Așadar, alegerea între lemn și plastic depinde de preferințele tale și de preocupările legate de sănătate. Distribuie articolul pe: