Vitralii clasice 
și moderne

Vitralii clasice 
și moderne

Vitralii clasice 
și moderne – Ai fost mereu fascinat de vitraliile monumentale din marile catedrale, cu jocuri subtile de lumini și culori? Le poți aduce în decorul casei tale, în versiuni adaptate, cu modele florale, abstracte sau picturale, etalate pe cele mai variate suporturi.

Citeste si Sticla Lamberts este suflată manual

 

Locurile unde lumina naturală pătrunde spre interior sunt cele mai indicate pentru plasarea vitraliilor, iar luminatoarele de plafon sunt locurile ideale. De asemenea, se pot plasa peste un corp de iluminat, creând o ambianță unică. Foto:
www.vitraliicolorart.ro

Artă din cioburi de sticlă, mozaicuri din sticlă colorată și lumină filtrată… Descrierile sunt numeroase în ceea ce privește realizarea vitraliilor, un meșteșug vechi, milenar. La început erau întâlnite doar în marile catedrale gotice și abia în ultimele două secole au pătruns și în reședințele nobiliare. În esență, vitraliile sunt compoziții din fragmente de sticlă unite între ele și inserate în „șine“ subțiri din plumb. Întreg ansamblul este încadrat de o ramă metalică și poate fi plasat în golul unei ferestre sau se poate aplica în alte locuri (pereți, uși, pe tavan ca luminatoare). Obiecte decorative de efect, vitraliile sunt puse în evidență de lumina naturală, care le amplifică și modulează culorile.     

Tehnici vechi de secole și modele moderne abstracte se îmbină armonios pentru crearea unor decoruri unice. Vitraliile încorporează 
mai multe stiluri 
și curente artistice, iar modelul ales rezonează cu orice stil de amenajare. 
În imagine: vitraliu în stil contemporan. Foto: www.egri.ro
Părți ale unor obiecte pot fi decorate prin tehnica vitraliilor. Abajurul veiozei este realizat prin tehnica Tiffany, cu decor personalizat, pe sticlă brand Spectrum, iar piciorul e realizat din lemn masiv. Foto: popvitralii.ro


Ai la dispoziție mai multe tipuri de vitralii, după tehnica de realizare: vitralii tradiționale, vitralii tip Tiffany, vitralii tip overlay, cu mențiunea că acestea din urmă sunt deseori contestate și nu unanim recunoscute ca vitralii autentice. Cele tradiționale și-au păstrat pașii de lucru și modul de asamblare vechi de secole, prin tehnica rețelei de plumb. Sunt cele mai prețioase și reprezintă rezultatul unui proces laborios, ce include alegerea subiectului, crearea unei machete, alegerea și tăierea sticlei colorate, pictarea și arderea ei în cuptor, prinderea într-o „grilă“ de plumb și cositorirea. Vitraliile Tiffany au fost inventate în secolul al XIX-lea, când vitraliile erau tot mai căutate în multe reședințe luxoase. La acestea, sticla e montată cu ajutorul unor foițe din cupru, permițând modelarea în forme variate, iar obiectele pot rezista peste 100 de ani și se pot restaura mai ușor. Totodată, în acest mod se pot realiza abajururi spectaculoase.

 

Prin tehnicile Tiffany se obțin vitralii ce pot fi aplicate pe uși interioare și chiar și pe geamuri termoizolante, utilizându-se foițe din cupru pe marginile fragmentelor din sticlă (modele Wissmach, Spectrum). Foto: www.tiffany-art.ro

 

Formatul, tehnica și motivele vitraliilor sunt sursă de inspirație pentru obiecte de artă decorativă, cu efecte translucide fascinante, din registrul Art Déco. Panourile decorative din sticlă din imagine fac parte din seria Goa Collection, brand Art Augusta. Foto: artaugusta.blogspot.ro

Citeste si Obiecte din sticla cu design de top


Tehnici mai noi, admise cu rezervă sau chiar contestate de artiștii tradiționali, au fost introduse în ultimele decenii. O metodă mai nouă, de sorginte americană, numită overlay, folosește un film adeziv cu modele colorate variate, care se laminează la rece pe suprafețe din sticlă, oglindă sau pe suporturi acrilice speciale. Permite realizarea rapidă a lucrărilor, deseori cu dimensiuni mari, rezistente, cu eforturi și prețuri mai reduse, dar este admisă cu mare rezervă printre tehnicile clasice, fiind deseori considerată o imitație. O altă tehnică mai recentă, de asemenea deseori contestată de maeștrii clasici, este tehnica prin care bucățile din sticlă sunt încălzite până la topire, pentru a se lipi între ele.

 

Prin îmbinarea pieselor din sticlă sablată cu cele din sticlă fuzionată și colorată în masă rezultă un contrast ce distinge doar sticla colorată, cu filtrare subtilă a luminii. Foto: www.stefangrigoras.com

 

Pentru a semăna cu vitraliile clasice, cu „nervuri“ metalice, tehnicile recente amintite aplică la final firele de plumb sau cositor deasupra suprafețelor și nu în structura lor. Tehnica „vitraliului aplicat“ permite împodobirea și înfrumusețarea suprafețelor vitrate variate, chiar și a celor termoizolante obișnuite zilelor noastre. Principalele avantaj al acestor tehnici neconvenționale sunt marea rezistență a suportului vitrat, care poate fi din sticlă laminată (compusă din mai multe straturi de sticlă între care se intercalează folie sintetică), și prețul de producție mai scăzut.

 

Un produs unic este realizat integral din sticlă topită la temperaturi de peste 800 °C și decorat manual prin pictare. Arderile repetate la diferite temperaturi conferă o rezistență foarte mare. Foto: 
www.stefangrigoras.com

Citeste si Briliantă, cu sticlă din abundență

Articol preluat din revista Casa Lux nr. 10/2017
Text: Lucian Dobraca. Foto: PR

 

 

 

 

Distribuie articolul pe: